Doamna doctor Camelia Olteanu, medic specialist în Nutriție și Dietetică, președinte al Asociatiei Dieteticienilor și Nutriționiștilor din România http://cameliaolteanu.ro ne-a oferit următoarele informații cu privire la greșelile părinților din alimentația bebelușilor:
Alimentația sugarului constituie, alături de factorii genetici, principalul determinant al greutății copilului și al stării lui de sănătate. De multe ori familia, în general și mamele în special, nu ține seama de factorii genetici și încearcă prin toate mijloacele să-și aducă bebelușul la "standardele" celorlalți copii de pe stradă sau întâlniți în parc. Greșelile întâlnite în alimentația bebelușilor se datorează și altor cauze: sărăciei, lipsei de educație a familiei, obiceiurilor alimentare nesănătoase în cadrul familiei, sfaturilor primite de la persoane neavizate, reclamelor mincinoase, lipsei unui ajutor medical profesionist.
Iată ce greșeli sunt frecvente în alimentația sugarilor:
1. Hidratarea insuficientă
În condițiile alimentației la sân sau a preparării corecte a formulelor de lapte, cantitatea de apă necesară bebelușului este adecvată. Când temperatura ambiantă este ridicată, umiditatea aerului este scăzută sau există și alte pierderi de apă în afară de cele fiziologice: vărsături, diaree, este necesară suplimentarea aportului hidric. Deficitul hidric poate avea consecințe neurologice. Pe de altă parte, intoxicația cu apă are consecințe grave: greață, vărsături, lipsa de somn, diaree, poliurie, hiponatremie.
2. Incorecta preparare a formulelor de lapte
La preparare se adaugă apă fiartă și răcită. După preparare nu se mai fierbe deoarece se concentrează prea mult, plus că vitaminele termolabile vor fi distruse.
3. Cantitatea inadecvată de proteine
Are loc în cazul copiiilor cărora li se administrează formule de lapte diluate, în cazul diareei, bolilor enterice, alergiilor alimentare sau înlocuirii formulelor de lapte cu preparate vegetariene. După vârsta de 6 luni se începe suplimentarea cu proteine de calitate din gălbenuș de ou, iaurt, carne slabă tocată.
4. Carența în aportul de lipide
Apare la copiii hrăniți cu lapte degresat și se manifestă prin retard de creștere, leziuni trofice ale pielii, mucoaselor, neuropatie periferică, xeroftalmie. În schimb, excesul de lipide produce obezitate, diaree, steatoză hepatică, formarea calculilor biliari. Unele studii au demonstrat scăderea incidenței bolilor cardiovasculare la adulți, în cazul în care a fost adoptată o dietă corectă în perioada de sugar.
5. Necesarul glucidic
Reprezintă 30-60% din totalul caloric al sugarilor. În cazul intoleranței la lactoză (care împreună cu alți carbohidrați reprezintț 37% din caloriile laptelui uman și 40-50% din caloriile formulelor de lapte) se vor folosi formule speciale de lapte, fără lactoză.
6. Necesarul de vitamine
Suplimentarea de rutină a vitaminelor nu trebuie facută în nici unul din cazuri-alimentarea la sân sau cu formule de lapte- deoarece în ambele cazuri se regăsesc toate vitaminele necesare, cu excepția vitaminei D, care este insuficientă în laptele matern. Copiii alimentați natural trebuie să primească suplimente de vitamina D sau să fie expuși la soare, dar în sezonul rece suplimentarea este obligatorie.
7. Necesarul de minerale
- Fierul: atât sugarilor alimentați natural, cât și celor alimentați artificial se recomandă administrarea de fier la 4-6 luni. Sugarii alimentați artificial pot fi expuși, mai frecvent la anemie feriptivă datorită unor factori care inhibă absorbția fierului.
- Sodiul: aportul de sodiu este asigurat de laptele matern. Excesul de sodiu în alimentația sugarului, prin folosirea laptelui de vacă în primul trimestru de viață, provoacă deshidratare hipernatremică. Senzația de sete este mai mare decât în cazul sugarului alimentat natural. Sugarul va plânge de sete, mama consideră că îi este foame, îi mai administrează un biberon de lapte și așa se fac primii pași înspre obezitatea de mai târziu. Pot apărea și edeme prin ingestia de sodiu în cantitate prea mare, mai ales la prematurii alimentați cu lapte de vacă.
- Zincul: este mai bine absorbit din laptele matern decât din formulele de lapte, dar ambele situații furnizează cantitatea necesară, fără să fie necesară suplimentarea.
- Calciul: deficitul de calciu determină rahitism, tetanie, mineralizarea deficitară a dinților și mai târziu osteoporoză. Sugarii alimentați natural nu au nevoie de suplimentare cu calciu deoarece rețin circa 2/3 din calciul ingerat.
- Fluorurile: În mod obișnuit, suplimentarea cu fluor nu se recomandă înainte de vârsta de 6 luni. Laptele uman are un conținut foarte scăzut în fluoruri. După erupția dinților se recomandă administrarea apei fluorinate. Un nivel al ingestiei de fluor mai mare poate provoca fluoroză dentară.
În consecință, suplimentele de vitamine și minerale se vor administra numai în urma recomandării medicului, după evaluarea atentă a ingestiei și expunerii la soare a copilului. Orice inițiativă proprie a familiei poate duce la rezultate periculoase pentru sănătatea micuțului.
Alte greșeli frecvente sunt întreruperea alăptarii la 1-2 luni după naștere, în unele cazuri chiar refuzul mamei de a alăpta. Se recomandă alăptarea naturală a sugarului măcar până la 6 luni, laptele matern fiind alimentul ideal pentru nou-născuți. El conține factori imuni specifici și nespecifici care susțin sistemul imunitar al nou-născutului, protejându-l împotriva infecțiilor, prevenirea diareei, a otitei medii, scade morbiditatea infantilă, ajută dezvoltarea cognitivă, previne obezitatea copilului.
Alimentatia la sân are beneficii și pentru mame: scăderea riscului de a rămâne însărcinată datorită amenoreei de lactație, pierderea în greutate, protecția față de neoplasme, asigurarea controlului matern al alimentației bebelușului. Nu trebuie neglijate nici beneficiile economice.
Unii părinți administrează pe o perioadă lungă de timp copiilor mâncăruri pasate (peste 9 luni de la naștere), în timp ce alții încearcă să-i alimenteze cu tot felul de mâncăruri specifice adulților, exemplu sarmale, chiftele, parizer, carne și brânzeturi grase sau cu băuturi carbogazoase dulci, gen Cola etc., sub pretextul că micuții "poftesc'' sau că este bine să mănânce și să bea orice. Este important să se țină cont de faptul că sugarul nu are sistemul digestiv încă definitiv format și că rinichii sunt funcționali, dar imaturi din punct de vedere fiziologic.
Citește și: Cele mai frecvente 5 greseli ale parintilor in alimentatia copiilor
10 greseli in alimentatia copilului pe care parintii nici nu stiu ca le fac
Mulțumim doamnei doctor Camelia Olteanu pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.