Românii au gene anti-COVID-19
În cadrul unui interviu, profesorul Joris Delanghe din cadrul Universității Ghent, Departamentul de Biologie, Microbiologie și Imunologie Clinică, autor al unui studiu desfășurat cu privire la impactul pe care îl are coronavirusul la nivelul populațiilor, a declarat că a observat o diferență între manifestarea virusului în diverse state. Astfel, țări precum Italia și Spania au fost afectate grav, în vremele ce altele, unde primele cazuri de infectare cu COVID-19 au apărut în aceeași perioadă, par să fi fost mai protejate. Deși premisele inițiale erau că virusul a avut o tulpină mai agresivă în Italia sau că a suferit mutații, ele nu s-au confirmat. Prin urmare, oamenii de știință au luat în considerare diferențele la nivel genetic dintre popoare, care ar putea explica efectele opuse. Astfel, au prelucrat date genetice provenite din 35 de state, precum și date cu privire la prevalența și mortalitatea virusului.
Pe harta regiunilor genetice din Europa, polimorfismul genei ACE1 (regulator cheie al tensiunii arteriale) are legătură directă cu mortalitatea cauzată de COVID-19. În zona de est a Europei, polimorfismul de tip D al ACE1 este prezent la 60-65% din populație, în vestul Europei procentul fiind de 50-55%. Concluzia a fost că mai mult de 40% din prevalența și mortalitatea virusului pot fi explicate prin variația genetică. Gena ACE1 este apropiat de enzima ACE2, fiind asemănătoare, ACE2 fiind celula de care se leagă virusul când încearcă să pătrundă în corpul uman. Prezența ACE2 este legată de ACE1, prin urmare profesorul susține că există o legătură directă cu răspândirea și replicarea virusului.
Măsurile de precauție trebuie păstrate și la est-europeni
Deși est-europenii sunt puțin mai protejați decât restul populațiilor europene, profesorul Joris Delanghe atrage atenția asupra faptului că este vorba despre statistici, nu de cazuri individuale. Astfel, în Franța, doar 29% din populație prezintă polimorfismul de tip DD, în România procentul fiind de 40%. Mai există și genotipul II, amenințat mai sever de virus, care în Franța există la 21% din populație, iar în România la 11.5%. Fiecare țară are persoane aflate în categoria de risc, subliniază specialistul.
În ceea ce privește o analiză comparativă între statele europene, variația genelor menționate se încadrează între 51 și 68%, în România procentul atingând 65%, unul ridicat.
Cu toate acestea, deoarece nu a fost găsit un tratament și transmiterea virusului continuă, măsurile de distanțare socială și de izolare la domiciliu trebuie menținute în continuare. Profesorul Joris Delanghe este de părere că abordarea clasică a virologilor și imunologilor în lupta cu bolile virale se bazează pe descoperirea unui vaccin. Însă acesta poate fi de succes, cum se întâmplă în cazul hepatitei B sau, în cazul HIV, nu există o soluție bună. Însă abordarea farmaceutică ar putea fi, din punctul său de vedere, una potrivită, oamenii de știință și medicii acționând în zona unde virusul se întâlnește cu receptorul din corpul uman și împiedicându-l să pătrundă în celule și să se înmulțească.
Sursa: www.digi24.ro
Urmareste-ne pe Google News
