A început Postul Paștelui 2025. De ce este considerat cel mai aspru post și ce trebuie să facă românii

În Calendarul Ortodox, postul Paștelui este cel mai lung și solicitant de peste an. Șase săptămâni, 40 de zile trebuie să se abțină credincioșii de la produse de origine animală, băuturi alcoolice, dar și de la ceartă și fapte urâte. Nu numai trupul trebuie purificat, ci și sufletul.

Pregătirile pentru post au început cu mult înainte, în „săptămâna albă”, când enoriașii au renunțat la carne și au consumat doar produse de origine animală lactate sau ouă. Ce trebuie să mai știe credincioșii despre abstinența de la mâncarea de dulce și ce reprezintă postul?

Postul Paștelui 2025 – slujbe speciale

Postul Paștelui începe pe 3 martie 2025 se încheie pe 19 aprilie,  chiar înainte de sărbătoarea Învierii Domnului. Această perioadă amintește de cele 40 de zile și de 40 de nopți ținute de Iisus Hristos înainte de a începe propovăduirea Evangheliei, dar și de postul ținut de Moise pe Muntele Sinai, când a primit Tablele Legii cu cele 10 porunci.

Săptămâna Patimilor este ultima și cea mai aspră din post. Aceasta se desfășoară între 13 și 19 aprilie și include zile de introspecție intensă, dar și slujbe liturgice speciale. Deniile culminează cu Vinerea mare, cu slujba Prohodului. În această zi, care credincioșii sunt sfătuiți să țină post negru.

Și prima săptămână a postului Paștelui vine cu slujbe speciale și începe cu Canonul cel Mare în primele cinci zile, dintre care primele trei (luni, marți și miercuri) sunt zile aliturgice, în care Liturghia deplină nu se săvârșește, ci doar Liturghia Darurilor mai înainte sfințite.

În această săptămână se mai săvârșește o rugăciune specială, Pavecernița Mare, care se adaugă Canonului cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul. Acest canon de pocăință este cel mai lung din imnografia bisericii și are o putere duhovnicească foarte mare.

Postul Paștelui: când începe și ce obiceiuri trebuie să respecți

Restricții alimentare în postul Paștelui

Pe toată durata Postului Mare, credincioșii vor respecta un regim alimentar strict, dar și un regim de viață înțelept. Se vor înfrâna de la consumul de alimente de origine animală (carne, lapte, ouă sau pește) și vor renunța, în zilele de luni, miercuri și vineri, și la ulei și vin.

Comparativ cu celelalte posturi de peste an, postul Paștelui nu are decât două dezlegări la pește. Prima este pe 25 martie, de Buna Vestire, care marchează momentul în care Ahanghelul Gavriil a vestit Fecioarei Maria că Îl va naște Fiul lui Dumnezeu. A doua dezlegare are loc pe 13 aprilie, cu ocazia sărbătoririi Intrării triumfale a Domnului Iisus în Ierusalim.

Iar dezlegarea la pește, untdelemn și vin este văzută de fapt ca o răsplată pentru credincioșii care ar trebui să cinstească această sărbătoare.

Astfel, credincioșii vor da dovadă de autocontrol și se vor apropia mai mult de Divinitate. Bineînțeles că sunt sfătuiți ca în perioada postului să facă și fapte bune și să sporească rugăciunea de zi cu zi, pentru a alege calea virtuților.

Prin post, așadar, nu se dorește reglarea greutății corporale sau eliberarea de excesul de grăsimi, ci mai degrabă o reînnoire a sufletului. Postul nu este doar o simplă dietă, ci este un act de cult, în care hrana duhovnicească o sporește pe cea biologică.

În toată această perioadă, creștinii se spovedesc și se împărtășesc dacă sunt vrednici de Sfintele Taine și totodată sunt îndemnați să facă o curățenie de primăvară nu doar în casă, ci și prin purificarea sufletească.

Postul Paștelui este o perioadă de introspecție, cu o încărcătură spirituală profundă, oferind credincioșilor posibilitatea de a se curăța atât trupește, cât și sufletește.