Pe fiecare dintre noi ar trebui sa ne preocupe starea de sanatate. Cu atat mai mult, acest lucru ar trebui sa te intereseze daca doresti sa aduci pe lume un copil. Inainte de sarcina, starea de sanatate este necesar sa fie cat mai buna, astfel incat gravidia sa fie lipsita de riscuri, atat pentru tine, cat si pentru fat. Exista, insa, cazuri de boli cronice, ameliorate de un tratament sustinut, situatie in care se impune supravegherea atenta a gravidei.
Astmul bronsic este o afectiune pulmonara obstructiva, in care sunt afectate caile respiratorii terminale, adica bronhiolele mici, chiar inainte de alveolele pulmonare, printr un process inflamator cronic. Riscurile in cazul sarcinii femeii care sufera de astm pot fi eliminate, daca exista o supraveghere atenta din partea medicului.
Aproximativ 5% dintre gravide sufera de astm, intr-o forma mai mult sau mai putin grava. Fara tratament, fatul se poate dezvolta insuficient.
O gravida astmatica ce nu efectueaza controale periodice si nu urmeaza tratamentul poate sa constate ca fatul sau s-a dezvoltat inadecvat din punct de vedere fizic, somatic. Astmul bronsic prezent la viitoarea mama nu poate produce malformatii fatului, dar poate genera intarzieri in cresterea lui intrauterina atat de severe, incat pune in pericol supravietuirea acestuia", a mentionat medicul primar obstetrica ginecologie Aurel Ionel. In timpul sarcinii, astmul bronsic se poate agrava, ameliora sau avea o evolutie stabila si poate fi compensat medicamentos. Se considera ca cea mai mare parte a gravidelor care au forme severe de astm vor avea o inrautatire a bolii respiratorii in timpul sarcinii.
Factorii declansatori ai crizei de astm?
- praful de casa care contine microorganisme cu potential alergizant (acarieni), invizibile cu ochiul liber (care se hranesc cu particule descuamate de pe piele)
- mucegaiurile, produsele de secretie ale animalelor (pisica si, intr-o mai mica masura cainele), ale pasarilor de casa, hrana pestilor de acvariu, gandacii de bucatarie pot fi la originea crizelor astmatice
- medicamente: aspirina, diclofenac, indometacin, fenilbutazona,propranolol, metoprolol, unele antibiotice
- infectiile respiratorii virale
- substante chimice (coloranti, vopsele, lacuri, formol, acetona)
- aerul rece, polenul
- fumatul activ si pasiv
- efortul fizic excesiv, stresul
- intreruperea/doze diminuate ale medicatiei prescrise
Evolutia astmului in sarcina este variabila: in o treime din cazuri, boala se amelioreaza; in o treime astmul bronsic nu e influentat de sarcina, iar in rest se inregistreaza o agravare a bolii, cu efecte negative asupra mamei si a fatului. Se presupune ca astmul bronsic evolueaza similar si in cazul sarcinilor viitoare, la aceeasi pacienta. In cazul astmului simptomatic, perioada dintre sapt. 24-36 este cea mai dificila. Doar 10 % din paciente sufera o exacerbare a starii astmatice in timpul travaliului. Simptomatologia se remite la trei luni postpartum, in 75% din cazuri se revine la stadiul de dinaintea sarcinii.
De cele mai multe ori boala este nediagnosticata sau netratata corespunzator, ducand la complicatii diverse:
- pentru mama: hipertensiune indusa de sarcina si preeclampsie, situatie in care se constata retentie crescuta de lichide (edeme) si proteinurie, afectand rinichii si uneori ficatul; foarte rar se poate ajunge la eclampsie, chiar cu simptome neurologice - convulsii. Alte complicatii materne pot fi hemoragia vaginala si nasterea prematura.
- pentru fat: mortalitate neonatala crescuta cauzata mai ales de prematuritate, greutate scazuta la nastere, hipoxie fetala (oxigenere insuficienta la nivelul organismului fetal, inclusive cerebral), retard de crestere intrauterina, etc.
Astfel, sarcina complicata cu astm bronsic ar trebui considerata cu risc crescut si tratata de o echipa de medici specialisti formata din: un alergolog, un ginecolog, un medic internist si un pneumolog. Scopul tratamentului este acelasi ca si la paciente negravide, si anume: prevenirea episoadelor acute, controlul simptomatologiei, reducerea gradului de inflamatie a cailor aeriene, mentinerea unei functii pulmonare cat mai aproape de normal, evitand spitalizarea.
 |
Efectele astmului asupra mamei si fatului
La o gravida, astmul netratat si necontrolat poate fi asociat cu
simptome respiratorii nocturne, hipoxemie materna cronica sau
intermitenta, ceea ce determina vizite la camera de garda si
spitalizari. Mai pot apare insuficienta respiratorie cronica, placenta
praevia, oligohydramnios, complicatii in timpul travaliului,
hipertensiune arteriala, preeclampsie, intubari si chiar deces.
De asemenea aceste sarcini sunt mai frecvent asociate cu hipermemesis
gravidarum si hemoragii materne. Frecventa este de 2 ori mai crescuta la
pacientele astmatice, fata de cele sanatoase. |
S-a inregistrat o crestere a numarului de nasteri prin operatie cezariana in randul pacientelor cu astm bronsic sever, prost tratat sau necontrolat.
Netratat in timpul sarcinii, astmul bronsic se poate decompensa, cu acutizari si crize astmatice, uneori severe, care pot determina insuficienta respiratorie acutaa si in timp cronica, cu aparitie de hipoxie (oxigenare insuficienta a tesuturilor) dar si hipoxemie (scaderea concentratiei de oxygen in sange); pot aparea afectiuni ale placentei, cu modificarea cantitatii si calitatii de lichid amniotic, avand consecinte asupra fatului; la fat, astmul netratat la mamei poate determina o dezvoltare insuficienta a organelor, uneori chiar si a creierului, cu deficit mental la nastere, care poate fi chiar ireversibil.
Sfaturi pentru a tine boala sub control:
- evita fumul de tigara, praful si orice substanta care are risc de declansare a crizei de astm;
- spune-i medicul obstetrician despre boala ta si despre tratamentul pe care il urmezi. Informeaza medicii de specialitati diferite in legatura cu toate medicamentele ce ti-au fost prescrise, pentru ca noile recomandari sa se armonizeze cu cele vechi;
- respecta tratamentul si stilul de viata indicat de medical pneumolog;
- pastreaza legatura cu specialistul pneumolog, pentru a-ti monitoriza capacitatea respiratorie prin metode speciale (spirometrie sau probe ventilatorii). Astfel, se va asigura ca fatul primeste suficient oxigen;
- urmareste zilnic miscarile fatului, iar din luna a saptea fa-ti si o ecografie, eventual chiar dupa un episod de astm. Aceasta va aprecia gradul de "activitate" si de crestere a fatului;
- protejeaza-te de infectii respiratorii;
- discuta cu medical pneumolog si ginecolog pentru eventualele vaccinari.
Urmareste-ne pe Google News
