Ce este si cand are loc?
Primul transfer embrionar a avut loc in iulie 1983 si a condus la prima nastere in urma acestui tip de procedura in februarie 1984. Din acel moment si pana astazi au fost inregistrate peste 47 000 nasteri in SUA. Desi modul in care se practica astazi a evoluat din metoda non-chirurgicala, aceasta procedura este responsabila pentru aproximativ 5% din nasterile inregistrate in urma fertilizarii in vitro.
Transferul embrionar are loc dupa ce ovulele au fost colectate si fertilizate in laborator. In functie de situatia individuala, sunt selectate intre unul si trei embrioni de cea mai buna calitate si apoi transferati in uterul femeii; ulterior, acestia trebuie sa se ataseze cu succes de peretii uterini pentru a aparea sarcina. In practica de specialitate, transferul embrionar se refera la o etapa din procesul de reproducere asistata, deseori corelata cu fertilizarea in vitro, prin care embrionii sunt introdusi in uter. In general, acestia sunt transferati cand se afla la stadiul celular 2-8, procedura putand avea loc oricand intre ziua 1 pana in ziua 6 dupa prelevarea ovulului (desi de obicei se realizeaza intre zilele 2-4). Unele clinici permit acum ca embrionul sa ajunga la stadiul de blastocist inainte de transfer, ceea ce se intampla cu aproximatie in ziua 5.
Care este procedura?
In primul rand, trebuie sa retineti ca procedura exacta depinde de clinica pentru care optati si presupune in prima etapa urmatoarele: la 2-3 zile dupa fertilizarea ovulelor, embrionii de cea mai buna calitate sunt selectati pentru un transfer in uter (daca aveti varsta sub 40 ani, unul sau doi embrioni pot fi selectati, daca aveti peste 40 ani, maxim 3 embrioni pot fi utilizati, exceptand situatia in care folosit ovule donate in care maximul este de doi, deoarece acestea provin de la femei sub 35 ani). Numarul de embrioni trebuie sa ia in considerare urmatoarele criterii: varsta femeii, a cata incercare de fertilizare in vitro este si calitatea lor; embrionii multipli conduc la risc de sarcini multiple.
In cazul in care aveti embrioni de calitate buna, cei care nu sunt transferati pot fi inghetati; unele clinici pot oferi transfer de blastocisti in care embrionii sunt transferati la un interval de 5-6 zile dupa fertilizare. Apoi medicul/asistenta medicala insereaza un dilatator in vagin (la fel ca in cazul testarii citologice/Papanicolau) pentru a mentine peretii acestuia departati si a-l curata cu o solutie salina/mediu de cultura. Cu toate ca anestezia nu este in general necesara, un sedativ poate fi utilizat pentru reducerea durerii/disconfortului. Medicul va apela la 
ecografie pentru a se orienta in procesul de transfer al embrionilor. Numarul predeterminat de embrioni este incarcat intr-un cateter subtire care trece prin vagin si cervix pana in uter, iar apoi acestia sunt depozitati din cateter in uter (1-2 cm de fundul uterin; cu ajutorul ecografiei 3D/4D este identificat potentialul maxim de implantare - pozitia optima de amplasare a embrionilor); puteti resimti un usor disconfort deoarece este necesar un consum sporit de lichide pentru ecografie (vezica urinara va fi plina); se recomanda evitarea presiunii negative cauzata de cateter in urma expulziei sale. Dupa aceasta procedura, pacienta ramane de obicei in camera de recuperare in pozitie culcata si este externata in decurs de 4-6 ore, in continuare urmarindu-se semne ale unei posibile sarcini, recomandandu-se un stil de viata mai linistit in urmatoarele cateva zile. La aproximativ 2 saptamani dupa transferul embrionar, medicul va efectua un test de sarcina (sanguin), iar daca este pozitiv veti realiza dupa 2 saptamani o ecografie.
Nu se cunoaste cu exactitate daca este de ajutor in obtinerea sarcinii inchiderea canalului cervical in urma transferului embrionar, precum nici a utilizarii de acid hialuronic pentru a conferi un mediu aderent, a unei vezici urinare pline, a indepartarii mucusului cervical/curatarii cavitatii endocervicale la momentul procedurii si nici a antibioticelor. Pentru implantarea embrionilor crioconservati nu este necesara hiperstimulare ovariana, insa uneori exista protocoale ce pot fi urmate pentru a pregati endometrul; un studiu a demonstrat ca este benefica administrarea de agonisti de hormon eliberator de gonadotropine pentru a suprima secretia hormonala a ovarelor alaturi de estrogenul si progesteronul mentionate. Dupa primirea embrionului se recomanda de obicei progesteron zilnic si se pare ca administrarea pe cale vaginala este la fel de eficienta ca cea intramusculara; uneori este indicat si estrogen.
Trebuie sa stiti ca se administreaza uzual progesteron pacientei dupa transferul embrionar, care nu numai ca va spori sansele de sarcina, dar este vital si pentru sustinerea aceseia. Este intrerupt insa odata ce sarcina este confirmata si corpul va produce un nivel adecvat din acest hormon de la sine. In cazul transferului de embrioni crioconservati, se administreaza preparate pe baza de estrogen cu 2 saptamani in prealabil, care apoi sunt combinate cu progesteron pentru a pregati mucoasa uterina (devine mai receptiva pentru embrion).
Este important de asemenea sa aflati ca transferul embrionar poate fi realizat dupa durate variabile de cultura embrionara, conferind diverse stadii in embriogeneza; principalele stadii utilizate sunt cel de clivaj (ziua 2-4 dupa co-incubatie) si cel blastocist (5-6 zile dupa co-incubatie) care evolueaza dupa cum veti afla mai jos. Embrionii care ajung la stadiu celular din ziua 3 pot fi testati pentru defecte cromozomiale/genetice inainte de a fi transferati. Transferul la stadiul blastocist confera o rata crescuta in nasteri vii, dar mai putini embrioni disponibili; nu este crescut riscul de gemeni monozigoti in comparatie cu transferul din stadiul de clivaj, in schimb este crescut riscul de nastere prematura si anormalitati congenitale in cazul primei metode.
In prezent, cercetatorii dezvolta o noua metoda de selectie embrionara - metabolomica-care poate fi utilizata pentru a identifica embrionii cu cele mai mari sanse de implantare. Metabolomica implica prelevarea unei mostre de lichid (mediu de cultura) din recipientul in care embrionul se dezvolta si testarea sa pentru identificarea anumitor molecule (metabolite); specialistii stabilesc care molecule si nivelele lor ce corespund celor mai viabili embrioni.
Riscuri
Exista riscuri minime pe care le implica aceasta procedura, incluzand pierderea embrionilor in timpul transferului sau implantarea acestora in locul nepotrivit cum sunt trompele uterine. Desi unele femei experimenteaza crampe usoare, procedura este de obicei lipsita de durere. De asemenea, daca nu ati nascut niciodata sau daca canalul cervical nu a fost evaluat inainte de inceperea ciclului de fertilizare in vitro, exista uneori dificultati in 
trecerea cateterului de transfer embrionar prin cervix. Cu toate ca este posibila dilatarea canalului cervical la momentul transferului, specialistii evita de obicei asemenea interventii. In cazuri extreme, medicul poate decide ca este in interesul vostru sa se amane transferul embrionar si sa se congeleze toti embrionii potriviti pana cand cervixul a fost dilatat. Exista riscuri semnificative insa daca mai mult de un embrion este transferat, prin urmare este indicat sa luati in considerare folosirea unuia singur.
Informatii suplimentare
Odata ce are loc transferul embrionilor, pacienta nu poate influenta in niciun mod evolutia ulterioara a ciclului de reproducere asistata si, cu toate ca se recomanda odihna la pat (timp de pana la 24 ore), nu exista dovezi certe ale utilitatii sale (se ia in considerare, deoarece sunt suspectate sanse suplimentare de conceptie); exista si specialisti care sugereaza reluarea activitatilor uzuale. De fapt, conceptia constituie un eveniment natural care depinde in principal de calitatea genetica a ovulelor.
In ceea ce priveste numarul de embrioni ce ar trebui transferati in timpul unui ciclu de fertilizare in vitro, exista controverse. Dupa cum am mentionat si anterior, expertii considera ca rezultate optime sunt conferite de nu mai mult de 4, in caz contrar putand surveni un risc excesiv de sarcini multiple ce conduce la randul sau la un numar crescut de complicatii asociate (exista riscul ca toti cei 4 embrioni sa se implanteze). Exista de asemenea si o controversa cu privire la ovulele proaspete (din ciclul menstrual curent) sau la cele congelate (dintr-un ciclu menstrual anterior si au fost crioconservate); se pare ca in ambele cazuri nu exista risc crescut de defecte/anormalitati la nastere. Copiii nascuti din blastocisti vitrificati au prezentat semnificativ greutate mai ridicata in comparatie cu ceilalti; sansele de obtinere a sarcinii sunt identice cu cele obtinute intr-un ciclu natural/cu inducerea ovulatie si in cazul ovulelor congelate.
Este utilizata si o tehnica ce presupune selectarea unui singur embrion pentru transfer denumita transfer embrionar electiv singular care scade semnificativ riscul de sarcini multiple (la 3,5%), ina nu si sansele de obtinere a sarcinii/nasteri vii subsecvente; aceasta tehnica este mai des utilizata in Suedia.
Sansele de obtinere a sarcinii scad odata cu varsta, astfel daca folositi propriile ovule, in medie, cu cat sunteti mai tinere, cu atat prezentati sanse de reusita mai mari. In anul 2011, femeile care au conceput in urma fertilizarii in vitro cu embrioni proaspat creati cu propriile ovule, procentul de cicluri la care a ajuns transferul de embrioni care a condus la o sarcina a fost la nivel national de: 40.6% pentru femeile cu varsta sub 35 ani, 35.5% pentru femeile intre 35-37ani, 28.1% pentru femeile intre 38-39 ani, 21.2% pentru femeile intre 40-42ani, 11.2% pentru femeile intre 43-44 ani si 3.4% (0/81) pentru femeile cu varsta de 45 ani si peste. Nu in ultimul rand, trebuie sa stiti ca nu este obligatoriu ca transferul embrionar sa se faca de catre femeia care o oferit ovulele, cum se 
intampla in cazul in care aceasta nu are uter, dar are ovule viabile, iar fertilizarea poate fi realizata folosind fie sperma partenerului, fie una donata. Embrionii pot fi creati si cu ovule si sperma create si transferate in uterul altei femei, insa toate procedurile asociate sunt controversate si dispun de legislatie specifica.
Ce se intampla dupa transferul embrionar?
Odata ce ati completat acest proces, veti dispune de aproximativ 1 ½ saptamani pentru a astepta inainte de a detecta sarcina. Urmatoarele date evidentiaza cronologia aproximativa pentru ceea ce sa intampla intr-o sarcina reusita dupa un transfer de 3 zile si dupa unul de 5 zile.
Transferul de 3 zile
Zile dupa transfer Dezvoltarea embrionului
1 Embrionul continua sa creasca si sa se dezvolte, devenind dintr-o celula embrionara 6-8 o morula
2 Celulele morulei continua sa se divida, devenind un blastocist
3 Blastocistul incepe sa eclozeze din invelis
4 Blastocistul continua sa eclozeze si incepe sa se ataseze de uter
5 Blastocistul se ataseaza profund in invelisul uterului, incepand implantarea
6 Implantarea continua
7 Implantarea este completa, celulele care vor deveni eventual placenta si fetus incep sa se dezvolte
8 Gonadotropina corionica umana (hCG) incepe sa intre in fluxul sanguin
9 Dezvoltarea fetala continua si gonadotropina corionica umana continua sa fie secretata
10 Dezvoltarea fetala continua si hCG continua sa fie secretat
11 Nivelele de hCG sunt acum suficient de ridicate pentru a detecta o sarcina
Transferul de 5 zile
Zile dupa transfer Dezvoltarea embrionului
1 Blastocistul incepe sa eclozeze din invelis
2 Blastocistul continua sa eclozeze si incepe sa se ataseze de uter
3 Blastocistul se ataseaza profund in invelisul uterin, incepand implantarea
4 Implantarea continua
5 Implantarea este completa, celulele care vor deveni eventual placenta si fetus incep sa se dezvolte
6 Gonadotropina corionica umana (hCG) incepe sa intre in fluxul sanguin
7 Dezvoltarea fetala continua si hCG continua sa fie secretat
8 Dezvoltarea fetala continua si hCG continua sa fie secretat
9 Nivelele de hCG sunt acum suficient de ridicate pentru a detecta o sarcina
Citeste si:
Surse:
http://en.wikipedia.org; www.nyufertilitycenter.org; www.hfea.gov.uk; http://americanpregnancy.org
Diphereline 0.1mg x 7 flac
Urmareste-ne pe Google News
