Proprietati nutritive
O cana de vinete contine 20 calorii, 0,8 g de proteine, 4,82 g de carbohidrati, 0,15 g de grasime si 2,5 g de fibre alimentare. O portie (de marimea unei cani) intruneste necesitatile de fibre in proportie de 10%, pe cele de potasiu 5%, vitamina C 3%, vitamina B6 5%, fier 1% si magneziu 2%; contine insa si mangan, cupru (manganul este folosit drept co-factor pentru enzima superoxid dismutaza, iar potasiul este un important electrolit intracelular ce contracareaza efectele hipertensiunii cauzate de sodiu) si restul de vitamine din complexul B: niacina, tiamina si acid pantoteic. De asemenea, in compozitia vinetei se mai gasesc antocianine, compusi ce apartin unei clase de fitochimicale ce apar in mod natural (flavonoide-responsabile si de culoarea multor fructe si legume, in cazul sau acestea fiind pigmenti hidrosolubili ce confera coloratia specifica). Trebuie sa retineti ca multe din beneficiile nutritionale se obtin in urma consumului cojii sale, plina de fibre, potasiu, magneziu si antioxidanti; de fapt continutul sau fenolic o claseasca in top 10 al celor mai potente legume in ce priveste capacitatea de absorbtie a radicalilor oxigenului (ORAC de 993 µmol TE/100 g). Din punctul de vedere al indicelui glicemic, acesta este unul redus, si anume de 15.
Beneficii asupra sanatatii
Scaderea in greutate - fibrele din compozitie confera senzatie de satietate reducand apetitul si putand conduce la un consum redus de alimente (se consuma in ansamblu mai putine calorii). In plus, vinetele au putine calorii, prin urmare le puteti manca fara probleme (desigur in conditiile in care nu sunt prajite-contin grasime in acest caz). De asemenea, studiile sugereaza ca un consum regulat poate scadea riscul de aparitie a obezitatii si chiar scadere in greutate.
Inima - fibrele, potasiul, vitamina C, vitamina B6 si continutul de fitonutrienti sustin sanatatea inimii. Conform Jurnalului American de Nutritie Clinica, consumul alimentelor ce contin flavonoide este asociat cu un procent redus de mortalitate in urma bolilor cardiace. Chiar si un consum mic dar regulat de flavonoide s-a demonstrat a juca un rol important in reducerea riscului de boli cardiovasculare; astfel un studiu a constatat faptul ca persoanele care au consumat mai mult de 3 portii de fructe si legume cu antocianine, au prezentat un risc cu 34% mai mic de boli de inima. In cadrul altui studiu, s-a concluzionat ca un aport sporit de antocianine este asociat cu o tensiune semnificativ redusa. In plus, ajuta si la prevenirea cheagurilor de sange datorita vitaminei K si a bioflavonoidelor care intaresc capilarele.
Colesterol - cercetari asupra animalelor privind consumul de vinete au demonstrat faptul ca iepurii cu colesterol crescut care au ingerat suc de vinete au prezentat o scadere semnificativa atat in greutate, cat si in nivelele de colesterol. Analizele de laborator ale compusilor fenolici din vinete au demonstrat ca aceaste legume contin cantitati importante de acid clorogenic, unul dintre cei mai importanti combatanti ai radicalilor liberi din plante (chimicale care cauzeaza oxidare). Acest compus se pare ca scade nivelele de colesterol LDL si serveste drept agent antimicrobian, antiviral si anticancerigen.
Diabet - timp de secole, vinetele au fost folosite pentru controlul si tratamentul diabetului, iar cercetarile moderne valideaza aceste proprietati, gratie continutului ridicat de fibre si carbohidrati usor solubili.
Cancer - s-a constatat ca polifenolii din vinete prezinta efecte anticancerigene. Antocianinele si acidul clorogenic mentionate anterior functioneaza ca niste compusi antioxidanti si antiinflamatori. Acestia protejeaza celulele corpului de afectarea din partea radicalilor liberi, prevenind cresterea tumorilor si raspandirea celulelor canceroase; 
stimuleaza in plus enzimele detoxifiante din celule si moartea celulelor canceroase. Conform Serviciului de Cercetare Agriculturala din Departamentul de Agricultura SUA, acidul clorogenic este un compus dominant in vinete, cu proprietati antimutagenice (protejeaza celulele din a se transforma in celule canceroase). Un alt compus antioxidant ce trebuie mentionat in aceasta privinta este nasunina (se gaseste in coaja) care conform Jurnalului de Chimie Agriculturala si Alimentara, dispune de abilitati antiangiogenice (angiogenic-stimuleaza cresterea de noi vase si rezerve de sange, cum se intampla la celulele canceroase). Vinetele, rosiile si cartofii au fost supuse testelor si au prezentat proprietati antiproliferative in cazul celulelor canceroase din colonul si ficatul uman, dar si proprietati inhibitorii asupra fibrosarcomului uman (asociat tesuturilor moi). Nu in ultimul rand, delfinidina, un compus natural, a fost identificat a inhiba activitatea secretiilor fibrocarcinomului ce degradeaza celulele sanatoase ca parte a procesului invaziv.
Functie cognitva - cercetarile in cadrul studiilor animale sugereaza ca nasunina mentionata anterior, o antocianina din coaja vinetei, reprezinta un antioxidant puternic ce protejeaza lipidele ce cuprind membranele celulare din creier de radicalii liberi, dar si faciliteaza transportul de nutrienti in celule si eliminarea reziduurilor. In plus, aceleasi antocianine inhiba neuroinflamatia si faciliteaza fluxul sanguin catre creier, ceea ce ajuta la prevenirea tulburarilor mentale asociate imbatranirii si la imbunatatirea memoriei.
Renuntare la fumat - deoarece vanata contine mici cantitati de nicotina, poate ajuta la poftele experimentate la persoanele care incearca sa renunte la fumat. Nu va ingrijorati insa, este vorba doar de o cantitate mica.
Sub forma de tonic - uneori frunzele si radacinile sale sunt stoarse sau fierte pentru a crea un tonic util in probleme cu gatul sau stomacul, astm, boli ale pielii, reumatism, inflamatie, hemoragii intestinale, dureri de picioare, tuse, anorexie, dureri de dinti sau ca stimulant general.
Informatii pentru consum
Vinetele pot fi gasite pe intreaga durata a anului (insa in special in anotimpul rece), insa este important ca atunci cand le achizitionati sa urmariti sa dispuna de o culoare puternica, si o textura dura si grea, cu coaja neteda si stralucitoare; analizati si tulpina care trebuie sa fie ferma si verde. Evitati legumele stafidite, decolorate, moi si cu incretituri, taieturi sau 
lovituri; retineti ca cele supramaturate vor avea un gust amar si neplacut. Acasa le puteti pastra intr-un loc racoros timp de 1-2 zile, de preferat in frigider la o umiditate relativ ridicata (astfel pot rezista mai multe zile). Retineti ca este indicat sa pastrati coaja intacta pentru a preveni alterarea si folositi un cutit de otel inoxidabil pentru a preveni reactia cu fitochimicalele din planta (se va colora in negru). Pentru a inlatura din compusii ce contribuie la gustul amarui si pentru a le inmuia textura, puteti taia legumele in bucati pe care le presarati cu sare; lasati timp de 30 minute si clatiti. In acest mod, puteti preveni si o absorbtie prea mare de ulei in timpul gatirii. Vinetele pot fi pregatite intregi, taiate cuburi sau felii, prajite, coapte sau la aburi.
Cercetarile sugereaza ca polifenolii din vinete contribuie la gustul amarui, ceea ce inseamna ca cele mai amare au si cea mai mare cantitate de antioxidanti. Insa nasunina, mentionata mai sus, creeaza legaturi cu fierul, indepartandu-l din celule; din acest motiv nu este indicat consumul lor de persoane cu nivele reduse de fier. In compozitie se mai afla si oxalati ce pot contribui la formarea pietrelor la rinichi (care conduc la randul lor la neuropatie acuta sau chiar insuficienta renala), prin urmare nu sunt indicate nici persoanelor cu acest tip de problema.
Surse:
www.medicalnewstoday.com; www.livestrong.com; www.nutrition-and-you.com; http://foodfacts.mercola.com; www.nutrition-and-you.com; www.whfoods.com; www.med-health.net
Urmareste-ne pe Google News
