Beneficii naturiste ale cartofului

Cartoful apartine familiei Solanaceae in care mai sunt cuprinse si rosiile, vinetele si ardeii si sunt cultivate de cateva mii de ani, reprezentand portiunea umflata a tulpinii subterane denumita tuber care este menita sa ofere hrana portiunii cu frunze a plantei. Daca i se permite sa infloreasca si sa faca fructe, planta va dezvolta un fruct necomestibil care seamana cu o rosie. Un cartof de marime medie contine doar 110 calorii si este lipsit complet de grasime, sodiu si colesterol, fiind adecvat oricarui tip de dieta. Astfel, deoarece contine in special carbohidrati si putine proteine, reprezinta alegerea ideala pentru persoanele cu greutate mica care vor sa se ingrase. Vitaminele C si complexul B ajuta la absorbtia adecvata a carbohidratilor, de aceea sunt des intalniti in dietele luptatorilor de sumo, dar si in cele ale atletilor care au nevoie de rezerve energetice substantiale.

Digestie si diaree

Tot datorita carbohidratilor, cartofii sunt usor de digerat si faciliteaza digestia, constituind o optiune buna pentru bebelusi sau pentru persoanele care necesita aport energetic sporit, insa nu pot digera alimente solide. Retineti insa ca un consum excesiv regulat poate cauza in timp aciditate. Ei contin si o cantitate semnificativa de fibre (mai multe in cartofii cruzi si reci) care stimuleaza miscarea peristaltica si sporeste secretia de sucuri gastrice care usureaza digestia si previne constipatia, impiedicand aparitia cancerului colorectal. Fibrele sunt de asemenea corelate cu indepartarea colesterolului din artere si din vase de sange, crescand sanatatea inimii. Constituie o sursa buna de energie pentru persoanele ce sufera de diaree deoarece sunt usor de digerat, tot datorita fibrelor. Retineti ca un consum excesiv poate cauza diaree din cauza ingerarii de amidon.

Piele si scorbut

Vitamina C si complexul de vitamine B, precum si mineralele cum sunt potasiu, magneziu, fosfor si zinc sunt bune pentru piele. Pulpa obtinuta din cartofi cruzi zdrobiti amestecata cu miere poate functiona in tratarea problemelor pielii, cum sunt cosuri si pete. In plus, daca aplicati aceasta pulpa pe arsuri, veti obtine o ameliorare rapida a durerii si o vindecare usoara. Cartofii zdrobiti si chiar apa in care cartofii au fost spalati sunt bune pentru inmuierea si curatarea pielii, in special in jurul coatelor si pe dosul palmelor.

Prezenta vitaminei C poate preveni aceasta boala caracterizata de o deficienta. Scorbutul are drept simptome colturi ale gurii crapate, gingii spongioase si care sangereaza si infectii virale frecvente. Desi a fost eliminata din majoritatea statelor, boala exista inca in anumite locuri iar prezenta cartofilor poate ajuta la remedierea sa.

Reumatism si inflamatie

Vitaminele cum sunt calciu si magneziu ajuta la ameliorarea durerii cauzate de reumatism, iar apa obtinuta prin fierberea cartofilor poate elimina durerea si inflamatia. Oricum, din cauza continutului de amidon si carbohidrati, tinde sa creasca greutatea corporala care poate avea efecte adverse asupra reumaticilor, prin urmare tratamentul trebuie utilizat fara a consuma cartofii.

Cartofii sunt eficienti in reducerea inflamatiei, interna si externa. Deoarece sunt bogati in vitamina C, potasiu si vitamina B6, pot elimina inflamatia de la nivelul intestinelor si al tractului digestiv, dar si de la nivelul gurii (in cazul ulceratiilor bucale). Si persoanele care sufera de artrita beneficiaza de proprietatile lor antiinflamatorii, dar retineti din nou faptul ca pot conduce la crestere in greutate.

Prevenirea cancerului

Anumite soiuri de cartofi, in special cei rosii si rosiatici, contin nivele ridicate de antioxidanti (vitamina C), flavonoide si vitamina A cum sunt zeaxantina si caroten, putand proteja impotriva multor forme de cancer. De asemenea, cercetarile Instittutului de Agricultura au demonstrat ca beneficiaza si de quercetina-are proprietati anticancerigene si antitumorale.

Boli de inima si hipertensiune

Datorita continutului de carotenoide (luteina, zeaxantina), acestea sunt benefice pentru functionarea inimii si a altor organe interne, insa trebuie consumati cu atentie deoarece in exces cresc nivelul glicemiei si pot cauza chiar obezitate (aplica presiune asupra inimii). Nu sunt indicate din acest motiv persoanelor obeze sau diabetice. Institutul de Agricultura a identificat 60 tipuri diferite de fitochimicale si vitamine in coaja, cum sunt flavonoidele (protejeaza impotriva bolilor cardiovasculare prin scaderea nivelului de colesterol rau LDL), dar si vitamina B care reduce nivelele de homocisteina din inflamatii si din blocajul arterelor.  

Hipertensiunea poate aparea in urma diabetului, tensiunii, indigestiei, dezechilibrului de nutrienti, continutului alimentatiei s.a., iar cartofii pot atenua multe din aceste cauze. Pot trata si indigestia datorita continutului mare de vitamina C, insa trebuie evitati cand hipertensiunea apare in urma diabetului. Fibrele scad colesterolul si imbunatatesc functionarea insulinei care ajuta in scaderea tensiunii (exista o legatura intre tensiune si nivelul glicemiei). Si potasiul din ei joaca un rol in acest sens deoarece functioneaza ca vasodilatator. Cercetatorii britanici din Institutul pentru Cercetare Alimentara au identificat compusii pentru reducerea tensiunii denumiti kukoamine in cartofi care mai fusesera observati in planta exotica Lycium chinense (scoarta ei era folosita pentru o infuzie) printr-un nou tip de cercetare denumit metabolomica (permite sa identifice si compusi necunoscuti prin analiza de pana la 1000 molecule produse de un organism); acesti compusi au fost identificati ulterior si in rosii. Nu se cunoaste insa stabilitatea lor in timpul gatirii si ce doza este necesara pentru un impact semnificativ asupra organismului.

Stres si functionarea creierelui

Cartofii sunt foarte bogati in vitamina B6, necesara pentru innoirea celulara, un sistem nervos sanatos si o stare mentala echilibrata. Aceasta substanta este folosita pentru crearea neurotransmitatorilor (substante care transmit mesajele intre celule), cum ar fi serotonina si dopamina (reglarea dispozitiei), dar si adrenalina (modul cum raspundem la stres) si GABA (legata de relaxare si sentiment de bine). Stresul depinde in mare parte de nivelele de glucoza, oxigen, diverse componente ale vitaminei B si anumiti hormoni, aminoacizi si acizi grasi cum este omega 3, iar cartofii le contin aproape pe toate. Datorita carbohidratilor mentin nivele bune de glucoza in sange (previne oboseala si mentine ridicata activitatea/performanta cognitiva), datorita fierului continut pot furniza oxigen, iar celelalte vitamine si minerale (fosfor, zinc si complexul B) dispun de un efect pozitiv asupra organismului. Proprietatile vasodilatatoare ale potasiului au fost de asemenea conectate cu stimularea functiei creierului datorita unui flux crescut de sange catre acesta.

Pietre la rinichi

Apar din cauza nivelelor crescute de acid uric din sange, prin urmare alimentele bogate in proteine trebuie evitate (in special proteine animale: carne de vita, curcan, creveti, peste, oua si lapte, dar si spanac, naut si anumite soiuri de fasole). Fierul si calciul contribuie de asemenea la calculi renali, ambele regasindu-se in cartofi, insa acestia contin si magneziu care inhiba acumularea depozitelor de calciu in rinichi si alte tesuturi.

Alte beneficii si precautii

Zeama din cartofi este buna pentru arsuri, vanatai, entorse, probleme ale pielii, ulceratii, efecte ale narcoticelor, cancer de prostata, cancer uterin si formarea chisturilor/tumorilor. Cartofii verzi sunt otravitori, dar si frunzele sau fructele doarece contin solanina, caconina si arsenic. Indexul glicemic al cartofilor este peste 70 (insa, conform unui studiu din Jurnalul Britanic al Nutritiei, indexul variaza in functie de soi, loc de crestere si mod de preparare-de exemplu este mic cand sunt consumati reci sau cand sunt fierti si consumati intregi, fiind mare cand sunt fierbinti si pasati), prin urmare este necesara precautie in cazul persoanelor obeze, al celor care incearca sa slabeasca sau al celor diabetice. Sunt mai sanatosi de consumat copti si nu cruzi sau prajiti.

Aspecte nutritionale

Contin vitamina B6 (10% din DZR pentru un cartof mediu) care reduce substanta homocisteina din corp (corelata cu multe boli degenerative, inclusiv cu prevenirea atacului de cord). Vitamina B6 este hidrosolubila si joaca un rol important in metabolismul carbohidratilor si al proteinelor; ajuta corpul sa creeze aminoacizi nonesentiali necesari pentru a crea proteine; este un colector pentru mai multe coenzime implicate in metabolismul energetic si este necesara pentru sinteza hemoglobinei (o componenta esentiala din globulele rosii).

Cartofii sunt o sursa mai buna de vitamina C (45% din DZR) decat o rosie medie sau un cartof dulce, vitamina care, un lucru mai putin cunoscut, joaca un rol crucial in formarea oaselor si dintilor, a digestei si a formarii de celule sanguine. Accelereaza de asemenea procesul de vindecare al corpului, producand colagen (ajuta mentinerea elasticitatii pielii), dar la combaterea stresului. Se pare ca protejeaza corpul impotriva toxinelor carcinogene deoarece actioneaza ca un antioxidant stabilizand radicalii liberi (previne deteriorarea celulelor) si ajuta la absorbtia fierului.

Aceste legume contin vitamina D, vitala pentru sistemul imunitar si starea generala de sanatate. Aceasta vitamina joaca si rol de hormon, fiind creata in corp in mod primar sub efectul luminii adecvate a soarelui si contribuie la nivelele energetice, dispozitie, sustinand dezvoltarea oaselor sanatoase, a inimii, a nervilor, a dintilor si a glandei tiroide.

Constituie o sursa de potasiu (se gaseste in toate celulele din corp), unul dintre cei mai importanti electroliti care ajuta la reglarea ritmului cardiac si a semnalelor nervoase; ca si ceilalti electroliti, detine functii esentiale cum sunt relaxarea contractiilor musculare, reducerea inflamatiei si protejarea/controlul activitatii renale (regleaza echilibrul de lichide si minerale din si in afara celulelor, mentinand tensiunea normala). Un cartof mediu cu coaja contine 620 mg sau 18% din DZR (la potasiu e de 4700 mg) pe portie (mai mult decat o banana), fiind situat in primele 20 alimente consumate crude.

Un cartof mediu confera 6% din DZR de fier ce constituie o componenta majora a hemoglobinei care transporta oxigenul la toate partile corpului. Fierul joaca un rol esential in celule asistand utilizarea oxigenului, sistemele enzimative, in special dezvoltarea neurologica si functionarea celulara in restul corpului (prin urmare o deficienta influenteaza toate functiile organismului).

Un cartof de marime medie cu coaja contribuie cu 2 grame de fibre sau 8% din DZR pe portie. Retineti insa ca fibrele se afla in principal in coaja. Fibrele alimentare reprezinta carbohidrati complecsi care sunt parte din materialul vegetal ce nu pot fi digerati si absorbiti in sange. Fibrele solubile pot ajuta la scaderea in greutate deoarece confera o senzatie prelungita de satietate si pot ajuta si la scaderea nivelului de colesterol, dar si la prevenirea cancerului de colon sau la stimularea tranzitului intestinal.

Iata si beneficiile conferite de cartofii dulci organismului:
-contin fier care confera energie, dar contribuie si la producerea de globule rosii si albe, rezistenta la stres, functionare adecvata a sistemului imunitar si metabolizarea proteinelor
-sursa de magneziu care este un mineral pentru relaxare si anti-stres, necesar pentru sanatatea arterelor, sange, oase, inima, muschi si functionarea nervilor
-desi au gust dulce, zaharurile naturale sunt eliberate lent in sange, ajutand la asigurarea unei surse echilibrate si regulate de energie (fara pusee ale glicemiei corelate cu oboseala si cresterea in greutate)
-culoarea lor portocalie indica un continut bogat in carotenoide (beta-caroten, precursorul vitaminei A) care ajuta la intarirea vederii si stimuleaza imunitatea, constituind antioxidanti puternici care combat cancerul si protejeaza impotriva imbatranirii (studii desfasurate la Universitatea Harvard asupra a 124 000 persoane au indicat o reducere cu 32% a cancerului pulmonar la cei care au consumat regulat alimentatie bogata in carotenoide; un alt studiu desfasurat in Centrul pentru Femei de Alimentatie si Viata sanatoasa a demonstrat ca femeile care prezentau concentratii mari de carotenoide in sange au avut cele mai mici sanse de recidiva a cancerului).

Vitamina B6- detalii importante

Aceasta vitamina este implicata in mai mult de 100 reactii enzimatice (enzimele=proteine care ajuta sa aiba loc reactii chimice). Multe grupari de proteine-aminoacizi, dar si acizi nucleici (din ADN) necesita vitamina B6 pentru sinteza, practic vitamina fiind esentiala pentru toate celulele din corp (si pentru centrul proteic al hematiilor si fosfolipidelor-componente ale membranei celulare care permit mesajele intercelulare). De asemenea, B6 este necesara pentru crearea aminelor (un tip de neurotransmitator pe care se sprijina sistemul nervos), cum se intampla la serotonina (lipsa ei e corelata cu depresia), melatonina (necesara pentru somn linistit), epinefrina si norepinefrina (ajuta in gestionarea stresului) si GABA (necesara pentru functionarea celulelor creierului).

Vitamina B6 joaca un rol critic si in metilatiune (proces chimic in care grupuri de metil sunt transferate de la o molecula la alta), multe evenimente din organism fiind posibile datorita acesteia, inclusiv activarea si dezactivarea genelor (importanta in prevenirea cancerului); prin metilatiune grupuri de metil se ataseaza de substante toxice reducandu-le toxicitatea si ajutand eliminarea lor. Are un rol si in sanatatea cardiovasculara schimband molecula homocisteina in alte substante beninge (homocisteina poate afecta direct peretii vaselor de sange crescand semnificativ progresarea aterosclerozei; nivele mari sunt asociate cu risc crescut de atac de cord si infarct). Vitamina B6 este necesara si pentru descompunerea glicogenului, forma in care zaharul este stocat in celulele musculare si hepatice, prin urmare joaca un rol important in performanta atletica si rezistenta.

Sfaturi

Cartofii trebuie sa fie fermi, cu contur clar si relativ neted si sa nu prezinte lovituri sau degradari din cauza umezelii sau uscaciunii. De asemenea, nu trebuie sa fie infloriti si nici sa prezinte culoare verde deoarece indica faptul ca pot contine toxina alcaloida solanina care confera nu doar un gust neplacut, ci poate cauza diverse afectiuni de tip depresie circulatorie si respiratorie, dureri de cap si diaree. Mediul ideal de depozitare este un loc intunecat si uscat, cu temperaturi intre 7-10 C (in caz contrar infloresc si se deshidrateaza prematur) chiar si pana la 2 luni (cartofii noi sunt mai perisabili si trebuie pastrati doar o saptamana), verificandu-i si eliminandu-i pe cei stricati sau infloriti frecvent (afecteaza calitatea celorlalti); expunerea la lumina soarelui poate cauza dezvoltarea toxinei amintite anterior, iar pastrarea la frigider va conduce la transformarea amidonului in zahar conferindu-le un gust neplacut. Nu-i pastrati langa ceapa, deoarece gazele pe care le emana vor cauza degradarea reciproca.

Retineti ca si coaja cartofilor este o sursa de fibre vegetale, prin urmare este indicata prepararea si consumarea integrala dupa spalare; daca-i curatati, indepartati doar un strat subtire chiar inainte de a-i gati pentru a evita decolorarea ce apare prin expunere la aer (in caz contrar ii puteti amplasa intr-un castron cu apa rece cu putin suc de lamaie). Este indicat sa evitati prepararea lor in recipiente din fier sau aluminiu (sunt sensibili la anumite metale) si sa-i curatati cu un cutit din otel inoxidabil.

Citeste si:

Vergeturile: cauze si tratamente naturiste 

Tratamente naturiste pentru ochi 

Remedii naturiste permise in sarcina 

Tratamente naturiste pentru riduri 

Remedii naturiste pentru afectiunile ochilor 

Leacurile bunicii bune pentru copilul tau! 

Tratamente naturiste pentru acnee 

Tratamente naturale pentru cearcane 

Tratamente naturiste toate tipurile de paraziti intestinali la copii 

Tratamente naturiste pentru arsuri 

Surse:
www.dailymail.co.uk; www.organicfacts.net; www.whfoods.com; www.potatogoodness.com; www.care2.com