Totul despre cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar poarta si denumirea de carcinom al plamanului si reprezinta o tumoare maligna caracterizata de cresterea necontrolata a celulelor in tesuturile plamanului. In cazul in care nu este tratata, aceasta proliferare se poate extinde si extrapulmonar prin procesul de metastaza, afectand tesuturile invecinate sau alte parti ale corpului. Majoritatea tipurilor de cancer care debuteaza in plamani, cunoscute drept cancere pulmonare primare, sunt carcinoame derivate din celulele epiteliale. Principalele tipuri primare sunt celulele de cancer pulmonar mici (denumite si celule "in bob de ovaz"; se raspandesc mai repede) si celulele de cancer pulmonar non-mici (responsabile pentru mai mult de 80% din imbolnaviri; pot fi scuamoase, andenocarcinom sau celule carcinomatoase mari); exista si tipuri mixte (in care exista ambele variante de celule). In cazul in care cancerul debuteaza in alta parte din organism si se raspandeste la plamani, poarta denumirea de cancer pulmonar secundar. In functie de gradul de raspandire de la sursa originara, se clasifica in mai multe stadii (prezentate mai jos). Este important de cunoscut tipul de cancer pentru a determina tratamentul adecvat.

In principal, cancerul afecteaza persoanele varstnice (cel mai adesea este diagnosticat in intervalul de varsta 70-74 ani), aparand mai rar la persoane cu varsta mai mica de 40 ani. Din punctul de vedere al deceselor asociate acestei boli, statisticile indica un numar de 157 000 de persoane anual, mai mult decat toate celelalte tipuri de cancer combinate si, se pare ca in procent de aproape 60%, decesul apare in decurs de un an de la diagnostic. Desi fumatul constituie principala cauza responsabila de aparitia sa (in proportie de 90%), exista si persoane afectate care nu au fumat niciodata.

Doamna doctor Ioana Munteanu, medic pneumolog Institutul de pneumologie "Marius Nasta":

"Cancerul pulmonar a devenit o maladie frecventa a secolului XXI. Daca la inceputul secolului cazurile erau extrem de rare, acum este pe primul loc ca mortalitate si pe locul doi ca frecventa (dupa cancerul de prostata) la barbat si pe locul 3 la femeie dupa cancerul de san si colorectal, dar intr-un trend ascendent ."

Cauze

Majoritatea cazurilor de cancer pulmonar sunt datorate, dupa cum am mentionat anterior, fumatului, deoarece fumul de tigara contine mai mult de 60 de substante toxice diferite, cunoscute a fi carcinogene (producatoare de cancer). Nicotina, cea mai cunoscuta dintre ele pare sa deprime raspunsul sistemului imunitar la proliferarea celulelor canceroase in organism.  Un studiu a demonstrat ca daca fumati mai mult de 25 de tigari pe zi, aveti de 25 mai multe ori riscuri sa dezvoltati cancer pulmonar in comparatie cu o persoana nefumatoare. Desi tigarile sunt cel mai des "incriminate", si alte tipuri de tutun sunt la fel de nocive (tutunul pentru pipa, tabacul, tutunul de mestecat, dar si canabisul deoarece se inhaleaza mai profund si un timp indelungat - 4 jointuri echivaleaza ca nocivitate cu 20 tigarete), crescand riscul de a dezvolta si alte tipuri de cancer cum sunt cel esofagian sau bucal.
Fumatul pasiv este reprezentat de expunerea frecventa la fumul emanat de alte persoane. Cercetarile au demonstrat ca femeile nefumatoare care impart casa cu un partener fumator au sanse cu 25% mai mari sa dezvolte cancer prin comparatie cu cele care nu au un partener fumator.

Radonul este un gaz radioactiv ce apare in mod natural din mici cantitati de uraniu prezente in toate rocile si solurile, uneori putandu-se acumula si in cladiri. In cazul in care este inspirat, poate afecta plamanii, mai ales daca fumati, fiind responsabil pentru aproximativ 3% din decesele cauzate de cancerul pulmonar.

Expunerea ocupationala si poluarea presupun inhalarea unor substante cum sunt arsenic, azbest, beriliu, cadmiu, carbon si vapori de cocs, siliciu si nichel. De asemenea, cercetarile indica faptul ca si expunerea la cantitati mari de vapori diesel este implicata in aparitia cancerului (riscul creste cu 50%). Se pare ca riscul creste cu o treime daca locuiti in zone cu nivele ridicate de gaze de oxid de azot (produse de masini si alte vehicule).

Nu in ultimul rand, se ia in considerare si o predispozitie genetica, estimandu-se ca un procent intre 8-14% din cazurile de cancer sunt cauzate de factori ereditari (riscul de aparitie este de 2,4 ori mai mare daca aveti o ruda bolnava); se pare ca se datoreaza unei combinatii de gene.

Doamna doctor Ioana Munteanu, medic pneumolog Institutul de pneumologie "Marius Nasta":

"Principalul factor de risc este fumatul, iar frecventa maladiei se suprapune peste consumul mare de tutun atat în randul barbatilor, cat si al femeilor. Fumul de tigara rezulta prin arderea tigarii la temperaturi de peste 8500C. El este inhalat de fumator la aceeasi temperatura impresionanta si produce arsuri la nivelul cailor respiratorii. Pe langa aceasta trauma mecanica, el contine si peste 4000 de substante toxice din care peste 40 sunt cancerigene.

Riscul de aparitie a cancerului la fumator depinde de mai multi factori: durata fumatului, mai exact varsta de debut. Fumatorii care incep la 15 ani au sanse mai mari de a face cancer pulmonar comparativ cu cei care au inceput dupa varsta de 25 de ani. La aceasta se adauga numarul de tigari, tipul de tigari (cu filtru, fara filtru, normale, light etc.) si bineinteles asocierea cu alti poluanti. Tigarile light sunt doar o iluzie a sigurantei, prin arderea lor rezulta aceleasi substante toxice, efectele fiind similare.

Fumatul este implicat in aparitia cancerului pulmonar si in varianta sa pasiva, adica fumul inhalat de nefumator. El contine acelasi numar de substante toxice si a fost cuprins de Agentia de protectie a mediului din SUA in clasa cancerigena A alaturi de alte substante cunoscute: benzen, azbest si radon. Lui i se atribuie 3000 de decese prin cancer pulmonar anual, riscul cel mai mare fiind la contactul domiciliar (25-30%) si in conditiile expunerii la locul de munca (9-17%)."

Simptome

Trebuie sa retineti ca o patrime din bolnavii de cancer nu prezinta niciun simptom la momentul dignosticului (in special in stadiile initale), fiind de obicei identificat in mod incidental odata cu efectuarea unei radiografii toracice. Un procent de ¾ insa prezinta unele simptome, aparute din cauza efectelor tumorii primare, din cauza raspandirii in alte organe din corp (metastaza), din cauza dezechilibrelor hormonale, sanguine sau de alte natura.

In general, simptomele includ tuse care nu dispare dupa 2-3 saptamani sau se inrautateste, insotita de sange (hemoptizie) sau cu flegma ruginie, oboseala persistenta, pierdere inexplicabila in greutate/a apetitului, infectii respiratorii recurente sau persistente (cum sunt bronsite sau pneumonii), raguseala, durere surda si persistenta in piept cand respirati sau tusiti, wheezing (indica blocaj sau inflamatie pulmonara), dispnee persistenta (lipsa de aer) si scurtarea respiratiei (din cauza blocajului unei parti a plamanului, acumularii de lichid sau raspandirii tumorii in plamai).

Simptome mai putin uzuale presupun: modificari in aspectul degetelor (curbarea/ingrosarea capetelor), temperatura ridicata, dificultate/durere in inghitire, wheezing, umflare a fetei sau a gatului, durere in umar persistenta, durere de cap sau osoasa.

Diagnostic

In primul rand medicul va va intreba despre simptomele pe care le experimentati, in special cu privire la lipsa de aer si la tusea persistenta, dar si despre starea generala de sanatate. In urma examinarii fizice, deseori medicul va recomanda efectuarea unei spirometrii care masoara cat de mult aer inspirati si expirati. Se poate sa vi se indice un test de sange pentru a exclude alte cauze posibile (cum este o infectie pulmonara), dar si cultura de sputa in cazul in care produceti flegma. In cazul in care prezentati si tuse insotita de sange sau de alte simptome persistente, va fi necesara efectuarea unei radiografii toracice (reprezinta un test de baza in identificarea cancerului pulmonar; majoritatea tumorilor apar sub forma unor portiuni alb-gri; radiografiile nu pot sa diferentieze cancerul de alte afectiuni cum este abcesul pulmonar, prin urmare trebuie coroborate cu alte investigatii specifice), respectiv consultatia de catre un medic specialist (pneumolog).

Se apeleaza deseori si la o tomografie in urma radiografiei, procedeu care utilizeaza tot raze x pentru a crea imagini detaliate ale interiorului corpului. Inainte de a apela la acest procedeu imagistic vi se va injecta o substanta de contrast (un lichid ce contine un colorant ce evidentiaza mai bine plamanii). Este lipsita de durere si dureaza 10-30 minute. Aceasta tomografie pate fi urmata de una de tip computerizat cu emisie de pozitroni daca rezultatele indica cancer in stadiu incipient (arata locul unde se afla celulele canceroase active); vi se injecteaza un material usor radioactiv, vi se va cere sa va intindeti pe o masa; dureaza 30-60 minute si nu este dureroasa.

In cazul in care tomografia indica cancer localizat in portiunea centrala a pieptului vi se va efectua o bronhoscopie (permite medicului sa indeparteze o portiune mica de celule din plamani); se insereaza un bronhoscop pentru a examina plamanii prin gura sau nas, coborand pe gat pana in caile respiratorii. Reprezinta o procedura inconfortabila, dar vi se va administra un sedativ pentru a va relaxa si un anestezic local pentru a amorti gatul; este rapida (cateva minute). Daca nu vi se poate preleva biopsia pulmonara sau cele anterioare nu au oferit rezultate clare, se poate apela la toracoscopie sau mediastinoscopie (se insereaza un ac prin piele).

Astfel, biopsia percutanata implica indepartarea unei mostre din tumoarea suspectata pentru a o testa in laborator. Medicul va utiliza un tomograf pentru a localiza acul catre locul respectiv si va folosi un anestezic local pentru a amorti pielea. In cazul toracoscopiei, veti fi anesteziati general; medicul va realiza 2-3 mici taieturi pe piept pentru a insera un tub similar bronhoscopului pentru a privi in interiorul cavitatii toracice si a preleva mostre. Se poate sa fie necesara spitalizarea cel putin o zi pentru a drena fluidul din plamani. Mediastinoscopia permite medicului sa examineze zona dintre plamani si centrul pieptului; veti suferi anestezie generala si se impune spitalizare de cateva zile. Medicul efectueaza o mica taietura la baza gatului pentru a putea introduce un tub subtire in piept cu o camera video la capat pentru a observa eventualele probleme si a preleva mostre din celule si noduli limfatici (sunt de obicei primul loc unde se raspandeste cancerul).

In functie de rezultatele investigatiilor mentionate, se va identifica stadiul in care se afla cancerul si tipul de tratament. Iata care sunt stadiile celulelor pulmonare canceroase non-mici: stadiul 1 (cancerul se afla doar in plamani si nu s-a raspandit la nodulii limfatici) care poate fi clasificat in stadiul 1A (tumoarea este mai mica de 3 cm) si stadiul 1B (tumoarea este de 3-5 cm), stadiul 2 care este clasificat in stadiul 2A (tumoarea este de 5-7 cm; tumoarea este mai mica de 5 cm si celulele canceroase s-au raspandit la nodulii limfatici invecinati), stadiul 2B (tumoarea este mai mare de 7 cm sau are 5-7 cm si celulele s-au raspandit la nodulii limfatici invecinati; s-a raspandit la muschii sau la tesuturile din jur sau la una din principalele cai respiratorii; cancerul a cauzat insuficienta pulmonara; exista mai multe tumori mici in plamani), stadiul 3 este divizat in stadiul 3B (cancerul s-a extins la nodulii limfatici din mijlocul pieptului sau la tesuturile invecinate cum sunt pleura, peretele toracic, alti noduli limfatici), stadiul 3B (cancerul s-a extins pe fiecare parte a pieptului, deasupra claviculei, la alta parte importanta a corpului cum sunt esofagul, traheea, inima sau la un vas de sange principal), stadiul 4 (cancerul s-a extinsa la ambii plamani sau la oase, ficat sau creier sau a cauzat ca celule canceroase ce contin lichid sa se acumuleze in jurul inimii sau al plamanilor).

In cazul cancerului pulmonar cu celule mici canceroase (sunt mai mici din punct de vedere microscopic), exista 2 stadii: boala limitata (cancerul nu s-a raspandit extrapulmonar), boala extinsa (cancerul s-a raspandit extrapulmonar).

Doamna doctor Ioana Munteanu, medic pneumolog Institutul de pneumologie "Marius Nasta":

"Datorita simptomatologiei nespecifice (dificultati in respiratie, tuse cu expectoratie prezente practic la orice fumator) diagnosticul se stabileste in fazele avansate cand apare o scadere in greutate imporanta, durere toracica sau expectoratie cu sange (hemoptizie) si presupune metode complexe (bronhoscopie, computer tomograf, mediastinoscopie, biopsie pulmonara etc.). Din momentul diagnosticarii, rata de supravietuire la 5 ani este mica de 10 % indiferent de stadiu si de accesibilitate la mijloacele de tratament (chirurgical, oncologic- chimioterapie, radioterapie etc.)."

Tratament

Tratamentul depinde in primul rand de tipul de cancer, de stadiul de evolutie al acestuia (marimea si pozitionarea, dar si gradul in care s-a extins) si de starea generala de sanatate. In cazul in care afectiunea este diagnosticata precoce, iar celulele canceroase sunt grupata intr-o zona restransa, de obicei este recomandata indepartarea chirurgicala a zonei afectate. Daca starea de sanatate nu permite interventia chirurgicala, radioterapia poate fi recomandata in schimb (pentru a distruge celulele canceroase), iar daca nici operatia si nici radioterapia nu sunt eficiente, chimioterapia este de obicei utilizata. Va fi necesara coordonarea unei echipe de specialisti din diverse specialitati medicale pentru a interveni eficient si a identifica cel mai bun tratament.

In mod concret, pentru cancerul cu celule canceroase non-mici care este limitat la un plaman si aveti o stare de sanatate buna, medicul va recomanda probabil o interventie chirurgicala ce poate fi urmata de o perioada de chimioterapie pentru a distruge celulele ramase. Cand operatia nu este posibila se poate apela la radioterapie in unele cazuri combinata cu chimioterapie (doar cea din urma daca este prea extins). In cazul in care cancerul recidiveaza dupa chimioterapie, se va relua acelasi tratament. O alternativa la aceasta este terapia biologica sau directionata care include medicamente ce pot controla sau opri proliferarea celulelor canceroase.

Pentru cancerul cu celule pulmonare mici se apeleaza de obicei la chimioterapie, eventual combinata cu radioterapie (poate prelungi durata de viata si ameliora simptomele). De obicei nu se apeleaza la interventie chirurgicala in aceasta situatie deoarece cancerul s-a raspandit deja in alte zone din corp (doar daca este identificat in stadiu incipient, fiind urmata de chimioterapie sau radioterapie pentru a reduce riscul de recidiva).

Din punct de vedere al interventiilor chirurgicala, exista 3 tipuri: lobectomie (una sau mai multe parti din plamani-lobi- sunt indepartate) pe care doctorii o recomanda daca cancerul este localizat doar intr-o sectiune a plamanului, pneumonectomie (intregul plaman este indepartat) utilizata cand cancerul este localizat in mijlocul plamanului sau cand s-a raspandit in intregul plaman, segmentectomie (o mica portiune din plaman este indepartata) se utilizaza cand cancerul este mic si limitat doar la o zona a plamanului, de obicei in stadiile incipiente. Desi multe persoane sunt preocupate de acest aspect, este posibil sa respirati chiar daca o parte sau intregul plaman este indepartat, insa daca experimentati probleme respiratorii anterior operatiei, este posibil ca acestea sa persiste si dupa. Inainte de a efectua operatia, sunt necesare unele teste pentru a verifica starea de sanatate si functionarea plamanilor, cum sunt electrocardiografia (electrozi sunt aplicati pentru a monitoriza activitatea electrica a inimii) sau spirometrie.

Operatia se realizeaza printr-o incizie in piept sau in lateralul sternului si consta in indepartarea portiunii/plamanului afectat sau chiar si a nodulilor limfatici. In unele cazuri se apeleaza la chirurgie toracoscopica in care mici incizii sunt efectuate si o mica camera video este inserata pentru ca medicul sa vizualizeze interiorul pieptului. Dupa operatie, durata de spitalizare necesara este de aproximativ 10 zile, insa recuperarea completa poate dura mai multe saptamani. Retineti ca dupa operatie trebuie sa va miscati, chiar daca va aflati in pat pentru a ajuta circulatia sangelui si a preveni aparitia cheagurilor, iar un fizioterapeut va poate recomanda exercitii de respiratie pentru a preveni complicatiile. Cand ajungeti acasa este bine sa efectuati exercitii fizice pentru a va intari tonusul muscular, cum sunt mers si inot. Complicatiile ce pot aparea (1 din 5 cazuri) se trateaza medicamentos sau prin chirurgie suplimentara si includ: inflamatia sau infectia plamanului (pneumonie), sangerare excesiva sau cheag de sange in picior (tromboza venoasa profunda ce poate conduce la embolism pulmonar).

Radioterapia utilizeaza pulsatii de radiatii ce distrug celulele canceroase si poate fi radical utilizata pentru a vindeca cancerul pulmonar cu celule canceroase non-mici daca persoana nu este suficient de sanatoasa sau stereotactic pentru tumorile foarte mici (mai multe fascicule transmit o doza de radiatie la tumoare si evita pe cat posibil tesutul sanatos). Cand este utilizata pentru a controla simptomele si a incetini raspandirea cancerului, cand nu este posibil tratamentul, se numeste radioterapie paliativa. Mai exista un tip denumit iradiere profilactica craniana utilizata in tratamentul cancerului cu celule mici drept masura preventiva (impiedica raspandirea la creier). Cel mai adesea se apeleaza la radioterapie cu fascicul extern (directionata exact in zonele afectate), mai ales cand este posibil tratamentul. In cazul in care cancerul blocheaza caile respiratorii, se utilizeaza radioterapie interna (un mic tub este inserat in plaman si este introdus un mic material radioactiv timp de cateva minute).

Radioterapia este administrata de obicei 5 zile pe saptamana cu o pauza in weekend, fiecare sedinta durand 10-15 minute, iar durata totala este de 4-7 saptamani. In comparatie cu radioterapia radicala, cea hiperfractionata accelerata este administrata de 3 ori e zi timp de 12 zile la rand. In cazul celei stereotactice, sunt necesare numai cateva sedinte deoarece este administrata o doza mare de radiatie (3-10 sedinte in comparatie cu 20-32 sedinte pentru terapia conventionala). Cea paliativa necesita numai 1-5 sedinte pentru a controla simptomele.
Iata efectele adverse ale radioterapiei: durere in piept, oboseala, tuse persistenta ce poate implica tuse cu flegma sanguinolenta, dificultate in inghitire, inrosire si durere la nivelul pielii, pierderea parului de pe piept. Acestea dispar dupa incetarea tratamentului.

Chimioterapia utilizeaza medicamente puternice (Cisplatina si Etoposide) pentru a trata cancerul si poate fi administrata inainte de operatie pentru a micsora o tumoare, dupa operatie pentru a preveni recidiva, pentru a ameliora simptomele si a incetini raspandirea bolii sau in combinatie cu radioterapia. Acest tratament este realizat de obicei ciclic, ceea ce implica administrarea de medicamente timp de mai multe zile, urmata de o pauza de cateva saptamani pentru a permite corpului sa-si revina in urma tratamentului (numarul de cicluri depinde de tipul si gradul de severitate al cancerului, insa de obicei este vorba de 4-6 cicluri pe o durata de 3-6 luni). Medicatia este administrata de obicei intravenos sau printr-un tub conectat la unul din vasele de sange din piept. Efectele adverse ale chimioterapiei pot include: oboseala, greata, varsaturi, ulceratii bucale, caderea parului, insa dispar dupa incetarea tratamentului (pot fi recomandate medicamente suplimentare pentru a le reduce). Chimioterapia poate sa slabeasca sistemul imunitar, facandu-va mai vulnerabili la infectii caracterizate prin febra ridicata sau stare de sanatate alterata subit.

Terapiile biologice includ medicatii nou descoperite recomandate de obicei pentru cancer de celule non-mici care s-au raspandit prea mult pentru operatie sau radioterapie. Acestea includ: Avastin (impiedica tumorile sa-si creeze o noua rezerva de sange; prezinta risc de sangerare, cheaguri de sange si hipertensiune), Erlotinib (in general eficient pentru fumatori; blocheaza substantele care semnalizeaza ca celulele canceroase cresc si se divid) si Gefitinib, denumite inhibitori de factor de crestere (intervin in dezvoltarea celulelor canceroase). Acestea sunt insa recomandate doar pentru persoanele care prezinta anumite proteine in celulele canceroase, prin urmare este necesata o biopsie prealabila.

Ablatia cu radiofrecventa este un nou tip de tratament recomandat pentru cancerul cu celule non-mici diagnosticat timpuriu. Medicul va utiliza tomografia pentru a ghida un ac in locul unde se afla tumoarea pe care il va presa, iar prin el vor fi transmise unde radio (ce genereaza caldura care distruge celulele). O complicatie comuna este crearea unor pungi de aer intre stratul interior si exterior al plamanului (pneumotorax) care poate fi tratat prin introducerea unui tub in plamani (pentru a drena aerul).

Crioterapia poate fi utilizata cand cancerul incepe sa blocheze caile respiratorii (obstructie endobronsica) si poate cauza reactii adverse cum sunt: probleme cu respiratia, tuse sau tuse cu sange. Modul in care este efectuata este similar cu radioterapia, numai ca se utilizeaza o crioproba care poate genera temperaturi scazute ce micsoreaza tumoarea.

Terapia fotodinamica poate fi utilizata pentru a trata stadiile incipiente de cancer cand nu se poate apela la chirurgie sau pentru a indeparta o tumoare ce blocheaza caile respiratorii. Presupune doua stadii: in primul vi se administreaza o injectie ce va sensibiliza celulele la lumina, apoi dupa 24-72 ore un mic tub este ghidat langa tumoare si un laser este directionat catre aceasta, celulele (sensibilizate deja) fiind distruse. Efectele secundare includ: inflamatia cailor respiratorii si acumularea de lichid in plamani ce pot determina simptome cum sunt lipsa aerului si durere a plamanilor si a gatului, insa dispar odata ce plamanii isi revin.

Prognostic si prevenire

Trebuie sa retineti ca metodele de tratament anterior mentionate, chiar daca va sunt recomandate de medic, raman la alegerea voastra. Este esential insa ca dupa varsta de 55 ani sa efectuati periodic teste specifice pentru a impiedica aparitia cancerului, mai ales ca evolutia sa este rapida si lipsita de simptome. Statisticile indica faptul ca 1 din 3 persoane vor trai cel putin 1 an dupa diagnostic si mai putin de 1 persoana din 10 va trai cel putin 5 ani, insa evolutia bolii variaza in functie de severitate, diagnosticarea precoce fiind cruciala.

Pentru a preveni aparitia cancerului, dar si a altor boli grave, cea mai buna modalitate consta in renuntarea/lipsa fumatului. Dupa 10 ani de renuntare la fumat sansele de a dezvolta cancer pulmonar scad la jumatate. Este importanta si o alimentatie sanatoasa, cu putine grasimi si bogata in fibre, care sa includa cel putin cinci portii de fructe si legume zilnic si o multime de cereale integrale (ajuta si in prevenirea altor tipuri de cancer sau a bolilor de inima). Nu in ultimul rand, exercitiile fizice efectuate regulat pot incetini riscul de cancer, pentru adulti fiind indicate cel putin 150 minute saptamanal de activitate aerobica de intensitate moderata.

Doamna doctor Ioana Munteanu, medic pneumolog Institutul de pneumologie "Marius Nasta":

"In concluzie, una din cele mai eficiente metode de preventie a cancerului pulmonar este evitarea fumatului sau renuntarea la acesta cat mai precoce. Riscul de cancer pulmonar devine egal cu al nefumatorului la 10 ani de la renuntare."

Multumim doamnei doctor Ioana Munteanu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.

Citeste si:

Fumatul pasiv: riscuri pentru sanatatea copilului tau 

Fumatul in sarcina: statistici si opinii ale medicilor specialisti pe care trebuie sa le stii 

Surse:
www.mayoclinic.org; http://en.wikipedia.org; www.nhs.uk; www.webmd.com; www.livescience.com