Ce este deshidratarea și care sunt cauzele apariției sale?
Apa este un element critic al organismului, iar păstrarea corpului hidratat corespunzător este o necesitate pentru a permite organismului să funcționeze. Până la 60% din greutatea corpului este formată din apă, iar cea mai mare parte a apei se găsește în celulele corpului (spațiul intracelular). Restul se găsește în spațiul extracelular, care este format din vasele de sânge (spațiul intravascular) și spațiile dintre celule (spațiul interstițial).
Deshidratarea apare atunci când cantitatea de apă care iese din corp este mai mare decât cantitatea care intră. În mod obișnuit, o persoană pierde apă din organism atunci când respiră, transpiră, lăcrimează, scuipă salivă sau elimină deșeurile prin urinare. Lichidul pierdut într-o zi normală este înlocuit prin consumul de lichide și consumul de alimente care conțin apă. Dacă o persoană pierde prea multă apă, nu bea sau nu mănâncă suficient, atunci se poate deshidrata. Principalele cauze care duc la deshidratare sunt: febra mare, diareea, voma sau transpirația excesivă. Totodată, persoanele care au boli cronice precum diabet, fibroză chistică sau probleme renale urinează frecvent, iar acest lucru poate duce la o deshidratare semnificativă. Unele medicamente pot cauza, de asemenea, urinare și transpirație excesivă, iar acest lucru îi face să se deshidrateze.
Simptome de deshidratare la adulți
Primele simptome de deshidratare ale organismului sunt setea și scăderea producției de urină. Este răspunsul normal al corpului care încearcă să păstreze apa în interior. Astfel, urina va deveni mai puțină, dar mai concentrată și de culoare mai galbenă, iar pe măsură ce nivelul de deshidratare crește, mai multe simptome pot deveni evidente. Prin urmare, o persoană adultă care suferă de deshidratare ușoară poate prezenta următoarele simptome:
- Senzația de gură uscată
- Sete puternică
- Scăderea producției de urină și a lacrimilor
- Piele uscată
- Constipație
- Stări de amețeală
- Oboseală nejustificată
- Dureri de cap și de mușchi
Când deshidratarea este mai severă, iar organele vitale primesc o cantitate de apă din ce în ce mai mică, simptomele sunt:
- Creșterea ritmului cardiac
- Imposibilitate de a dormi
- Lipsă de energie, stări de confuzie și irascibilitate
- Stări de leșin
- În cele din urmă, se poate instala coma, insuficiența organelor vitale și chiar moartea, în cazul în care deshidratarea rămâne netratată
Simptome de deshidratare la copii
Simptomele de deshidratare la copii pot diferi de cele ale unui adult. La sugari, reglarea temperaturii și a mecanismului de transpirație nu sunt bine dezvoltate, iar acest lucru poate crește riscul de îmbolnăvire datorată căldurii. Astfel, este important să furnizăm bebelușilor și copiilor suficient lichid pentru a putea preveni deshidratarea. Acest lucru este valabil mai ales dacă apare o pierdere crescută de apă din cauza febrei, vărsăturilor sau diareei. Atunci când un copil este ușor deshidratat, el va deveni obosit și iritat. Gura și limba i se vor usca, ritmul cardiac și respirator va crește, iar debitul de urină va scădea. Când deshidratarea este severă, copilul este letargic, inconștient sau prea slab să mai plângă. Are ochii scufundați și fontanela (pata moale a craniului), de asemenea. Frecvența cardiacă este crescută, are pulsul slab și respirația superficială rapidă. Pielea este de obicei rece, încrețită, iar scutecele sunt fără urină. De asemenea, un copil deshidratat își pierde tonusul muscular.
În cazul persoanelor care vomită des sau au diaree, de obicei rehidratarea nu este posibilă prin consumul de lichide pe cale orală, astfel este nevoie de administrarea intravenoasă de lichide. Aceste lichide conțin o combinație de apă și electroliți. Dacă nu ai la îndemână electroliți, poți prepara acasă o soluție care să conțină 1/2 linguriță de sare, 6 lingurițe zahăr și 1 litru de apă. Este important să folosești o măsurătoare exactă, deoarece o cantitate prea mare de sare sau zahăr poate fi dăunătoare. Totuși, în cazul în care tu sau copilul tău prezentați simptome de deshidratare, cel mai bine este să consultați un medic.
Surse: webmd.com, medicinenet.com, healthline. com
Surse foto: Pixabay
Urmareste-ne pe Google News
