Specialiștii avertizează: Deficitul de vitamina D la copii poate provoca probleme dentare!

Vitamina D la copii- necesarul zilnic

În funcție de vârsta sa, copilul ar trebui ca zi de zi să aibă parte de următoarele doze de vitamina D:
• Copiii aflați în primul an de viață- 400 UI zilnic
• Copiii de peste 1 an - 600 UI zilnic
În anumite situații, copiii și adolescenții pot avea nevoie de mai mult de 600 UI de vitmina pe zi, în special dacă suferă de anumite afecțiuni ce împiedică absorbția optimă a vitaminei (cum ar fi bolile inflamatorii intestinale de exemplu), dacă au pielea mai închisă la culoare (o cantitate mai mare de melanină reduce din abilitatea pielii de a produce vitamina D ca urmare a expunerii la soare) sau dacă expunerea lor la soare este limitată adesea.

Deficitul de vitamina D la copii- factori de risc

Un copil va fi mai expus riscului de a avea carență de vitamina D în următoarele situații:

• A fost alăptat pentru mai mult timp, iar mama sa are și ea lipsă de vitamina D
• Petrece mare parte a timpului în spații interioare, iar pielea sa vine puțin în contact cu lumina soarelui
• Suferă de anumite afecțiuni ce interferează cu absorbția corectă a vitaminei D (cum ar fi boli renale sau hepatice severe, boli inflamatorii intestinale, fibroză chistică etc.)
• Are pielea mai închisă la culoare
• Din dieta sa lipsesc de cele mai multe ori alimentele care sunt sursă de vitamina D
• Copilul este supraponderal sau obez (studiile au demonstrat că o cantitate ridicată de grăsime în organism afectează sinteza vitaminei D, dar și biovalabilitatea acesteia. În plus, copiii cu exces ponderal au tendința de a fi sedentari, de a petrece mai puțin timp în aer liber, fiind în contact mai redus cu lumina soarelui decât aceia care au o greutate normală)

Deficitul de vitamina D la copii- simptome

Îți poți da seama că este posibil ca micuțul tău să aibă deficit de vitamina D dacă vei observa următoarele manifestări:

• Copilul pare mereu obosit
• Apar întârzieri în dezvoltare (spre exemplu, copilul va începe să meargă mai târziu decât ar trebui)
• Copilul contactează des infecții (întrucât un deficit al vitaminei D influențează negativ și sistemul imunitar)
• Copilul are frecvente dureri de oase
• Sesizezi slăbiciune musculară/dureri musculare
• Oasele copilului sunt fragile (acest aspect este vizibil în cazul unui deficit sever de vitamina D, care conduce la apariția rahitismului)
• Copilul este adesea depresiv
• Copilul are diverse probleme dentare (de la gingivită până la carii dentare)

Vitamina D și sănătatea dentară a copilului

Studiile au ajuns la concluzia că unele dintre cele mai comune probleme ale sănătății orale a copiilor (gingivita- inflamația țesutului de la nivelul gingiilor, cariile și periodontita- boală inflamatorie ce afectează periodonțiul, țesutul care înconjoară și susține dinții, putând să apară atât la dinții temporari, cât și la cei permanenți) sunt în strânsă legătură cu capacitatea organismului de a promova mineralizarea țesuturilor și de a susține o funcționare normală a sistemului imunitar. În calitate de mediator al mineralizării și al unui sistem imunitar puternic, vitamina D poate să influențeze inclusiv riscul ca un copil să se confrunte cu probleme de sănătate orală. De asemenea, vitamina D are și rol antiinflamator, ceea ce contează în diminuarea posibilității de apariție a unor afecțiuni gingivale.

În situația în care există un deficit de vitamina D în organismul copilului, nici sistemul imunitar nu va mai funcționa așa cum ar trebui și de aceea agenții patogeni se pot multiplica mai ușor în cavitatea bucală și pot conduce la dezvoltarea cariilor dentare și a celorlalte probleme gingivale menționate.

Alte studii au arătat că vitamina D, întrucât mediază absorbția calciului și homeostaza mineralelor de la nivelul alveolelor dentare, dentinei și smalțului, reduce predispoziția spre carii dentare și periodontite. Mai mult decât atât, această vitamină este cea care stimulează și producția de peptide antimicrobiene, pe fondul menținerii unei funcționări adecvate a sistemului imunitar.

Deficitul de vitamina D și cariile dentare la copii- studii

Un studiu desfășurat prin colaborarea dintre „Asociația de Pediatrie” din Marea Britanie și „Societatea Britanică de Endocrinologie Pediatrică și Diabet”, cu participarea unui grup de copii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, a evidențiat următoarele aspecte:

• Cariile dentare afectează un procent semnificativ dintre copiii între 1 și 5 ani din Marea Britanie (aproximativ 40% dintre aceștia)
• Un nivel scăzut al vitaminei D în organism este asociat cu apariția pe scară largă a cariilor dentare, dar și cu fragilitatea osoasă

Importanța vitaminei D pentru sănătatea dentară a copiilor este susținută și de o sinteză recentă de studii ample, desfășurate pe o durată de 60 de ani, în state precum SUA, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă, Austria și Suedia. În studii au fost implicate școli, cabinete stomatologice, spitale, iar participanții au fost copii cu vârste cuprinse între 2 și 16 ani.
Concluzia a fost că un deficit al vitaminei D duce nu numai la erupții dentare întârziate, ci și la creșterea predispoziției spre carii dentare. De altfel, în urma datelor disponibile, coordonatorii sintezei studiilor au afirmat că un nivel normal al vitaminei D în organism poate să reducă și cu 50% riscul de apariție a cariilor dentare.

Deficitul de vitamina D la copii- prevenție

Pentru ca micuțul tău să nu aibă de suferit de pe urma deficitului de vitamina D, ar trebui să iei următoarele măsuri:
Expunerea constantă la lumina soarelui
Este una dintre cele mai indicate și mai naturale modalități pentru ca un copil să-și asigure o mare parte din necesarul de vitamina D. Astfel, razele ultraviolete sunt cele care ajută pielea să sintetizeze această vitamină.

Până în prezent nu se poate vorbi despre o anumită cantitate de vitamina D care se produce la nivelul pielii odată cu expunerea la soare, aceasta depinzând de mai mulți factori (cum ar fi durata expunerii la soare, anotimpul în care se realizează expunerea la soare, momentul din zi în care se face expunerea etc.). Un alt factor important este și culoarea pielii. Astfel, o persoană cu pielea deschisă la culoare își sintetizează o cantitate suficientă de vitamina D cu ajutorul luminii solare după o expunere nu prea îndelungată la soare, în timp ce acelea care au pielea închisă la culoare pot avea nevoie de până la 3-5 ori mai mult timp în care să se expună la soare pentru ca pielea lor să producă aceeași cantitate de vitamina D ca persoanele cu pielea deschisă la culoare.

Medicii recomandă ca un copil ce are sub vârsta de 6 luni să nu fie expus direct la soare, iar crema de protecție solară ar trebui utilizată în vederea protejării pielii cu condiția să nu se abuzeze de aceasta, întrucât, în caz contrar, se va ajunge la un efect nedorit: se va diminua sinteza vitaminei D la nivelul pielii.

O alimentație cât mai echilibrată
Pe măsură ce un copil își diversifică alimentația, este indicat să i se introducă treptat în meniu alimente ce conțin și vitamina D, cum ar fi:

• Pește și ulei de pește
• Produse lactate
• Ouă
• Ciuperci
• Produse fortificate cu vitamina D (precum sunt cerealele sau sucurile naturale)

Administrarea suplimentelor alimentare
Primul aspect de care trebuie să ții cont, înainte de a te apuca să-i oferi copilului tău suplimente alimentare pe bază de vitamina D, este să ceri sfatul unui medic pediatru. Numai acesta, în baza unui consult, a efectuării de analize și a istoricului medical al copilului, va ști exact ce fel de supliment este cel mai potrivit, care este frecvența și durata administrării acestuia.

Un alt detaliu deosebit de importat este și acesta: vitamina D interferează cu numeroase medicamente (cum ar fi cele pe bază de Prednison sau cele pentru tratarea convulsiilor de exemplu), iar prea multă vitamină poate fi toxică pentru organismul copilului. Totodată, creșterea nivelului de vitamina D din organism se va face simultan cu creșterea nivelului de calciu, ceea ce poate duce la creșterea riscului de apariție a calculilor renali sau la tulburări de ritm cardiac. Alte simptome neplăcute care pot surveni în urma excesului de vitamina D sunt: grețurile și vărsăturile, deteriorarea apetitului, scăderea în greutate, constipația, stările de slăbiciune etc..

Nu în ultimul rând, nu uita că dieta copilului tău se schimbă pe măsură ce crește, de aceea și cantitatea de vitamina D ce ajunge în corp cu ajutorul alimentației se modifică. Iată de ce trebuie să ții legătura permanent cu un medic pentru ca acesta să-ți dea indicațiile cu privire la suplimentele alimentare cu vitamina D pentru copilul tău.

Întrucât studiile au arătat că vitamina D se absoarbe cel mai bine când este administrată sub forma de spray, atât pentru adulți, cât și pentru copii, va fi o soluție inspirată să apelezi și tu la un supliment cu vitamina D de acest tip.

De pildă, Vitoral D Spray Oral pentru Copii îi oferă copilului tău vitamina D3 (colecalciferol, recomandată întrucât este similară celei obținute grație luminii soarelui), atât de necesară în primele etape ale dezvoltării sale. Spray-ul este disponibil în cadrul magazinului online magazinvavianpharma.ro, sprijinind absorbția eficientă a calciului și dezvoltarea sistemului osos. În plus, produsul are grijă și de sănătate orală a copilului, în condițiile în care conține xylitol, un îndulcitor blând cu dantura, (ce se găsește în forma naturală în diverse fructe), care stimulează mineralizarea dinților.

Vitoral D Spray Oral pentru Copii are marele avantaj că se administrează foarte ușor, nu numai pentru că este posibil să fie aplicat direct în gurița copilului (pentru bebelușii de până la 1 an: 1 puf pe zi sau la recomandarea medicului, pentru copiii de 1-5 ani: 2 pufuri pe zi sau la recomandarea medicului), dar și pentru că are un gust îndrăgit de către cei mici (gust de căpșune).

Produsul a fost creat special pentru a fi utilizat și pentru copiii care au diferite probleme de sănătate (cum ar fi diabet, boala celiacă etc.) sau care urmează o dietă vegetariană, întrucât nu conține gluten, coloranți artificiali, sare, lactoză, grăsimi, drojdie.

Surse: hopkinsallchildrens.org, ncbi.nlm.nih.gov, sciencedaily.com, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov