Informații importante despre răceală
Banala răceală, de exemplu, se răspândește atunci când mici particule care conțin microorganisme patogene cunoscute drept rinovirusuri (există până la 200 tulpini diferite) sunt transferate între oameni atunci când o persoană infectată strănută sau își suflă nasul. Acestea se atașază la mucoasa nazală și invadează fluxul sanguin, injectând materialul genetic în celulele gazdă, reproducându-se și apoi ieșind din celulă și distrugând-o. Sistemul imunitar se activează în această situații, transmițând globule albe (leucocite) capabile să devoreze și să distrugă orice urmă de virus, crescând temperatura corpului în procesul de a crea un mediu mai ostil pentru acesta și inhibându-i proliferarea. Bacteriile se răspândesc în aproximativ același mod, însă spre deosebire de virusuri pot fi tratate cu antibiotice; ele sunt responsabile pentru infecții de la amigdalită până la tuberculoză.
De ce unele persoane nu răcesc deloc?
O așa-zisă super imunitate reprezintă un subiect care fascinează imunologii. Medicul Nick Beeching, consultant în boli infecțioase în cadrul Spitalului Universitar din Liverpool spune că "Recunoaștem că există anumite persoane care trec de la o îmbolnăvire la alta în timp ce altele par să nu sufere niciodată de nimic. Este dificil însă de evidențiat motivul exact pentru care se întâmplă acest lucru".
Există cu siguranță o listă lungă de factori care pot avea un impact asupra probabilității de a contacta o infecție, incluzând aspecte precum modul în care te speli pe mâini și până la interacțiunea cu copii de vârstă mică care în mod invariabil contactează toți microbii prezenți sau medicația pe care o urmezi (antiacidele fac oamenii mai vulnerabili la infecții stomacale, de exemplu). Factorii pot ține chiar și de perioada copilăriei - cu cât este mai mare și mai sociabilă o familie, cu atât există mai multe bacterii și virusuri cu care intri în contact la o vârstă fragedă și sistemul tău imunitar devine în consecință mai rezistent. Oamenii de știință o denumesc Ipoteza Igienei. Dimpotrivă, folosirea frecventă de dezinfectant, produse antibacteriene și evitarea noroiului pot împiedica dezvoltarea unor bacterii intestinale sănătoase, susțin cercetările.
De asemenea, profesorul Peter Openshaw, președintele Societății Britanice pentru Imunologie, susține că "persoanele care sunt adesea stresate și se simt copleșite de stres au șanse mai mari de îmbolnăvire. Este posibil acest lucru deoarece stresul are un impact asupra sistemului endocrin, de exemplu asupra modului în care hormonii, cum este cortizolul hormonul de stres, se comportă." Există cu toate acestea și excepții, în care stresul poate chiar să susțină sistemul de apărare al organismului. Mai exact, a fost desfășurat un studiu asupra studenților la stomatologie în perioada premergătoare examenelor care a relevat că sistemul imunitar poate fi stimulat de o anumită cantitate de stres pentru o perioadă scurtă de timp, însă după examane acesta s-a prăbușit.
Și somnul joacă un rol important în acest sens. Dacă dormi mai puțin de 5 ore și jumătate pe noapte, te poți găsi în situația de a contacta îmbolnăviri mai des decât alte persoane deoarece riscul crește de 4 ori comparativ cu al persoanelor care dorm 7 ore pe noapte, a reieșit dintr-un studiu publicat în jurnalul medical Somn. Impactul masiv al somnului asupra sistemului imunitar este subliniat și de medicul Natalie Riddell, purtător de cuvânt pentru Societatea Britanică de Imunologie "este vorba despre controlul deținut de ritmurile circadiene și modul în care tulburarea acestora pot perturba sistemul imunitar."
Medicul Nick Beeching, consultant în boli infecțioase în cadrul Spitalului Universitar din Liverpool, subliniază că "recunoaștem tot mai mult că factorii genetici sunt implicați în eficacitatea sistemului imunitar, iar unele persoane sunt realmente preprogramate să combată îmbolnăvirile mai bine decât altele. În decursul ultimilor cinci ani am încercat să identificăm anumite gene de la nivelul sistemului digestiv care ajută la reglarea mucoasei de suprafață a intestinelor, deoarece acestea sunt considerate a fi importante în combaterea infecțiilor la nivel local." Însă oamenii de știință se află abia la începutul deslușirii impactului real pe care ereditatea îl are asupra sistemului imunitar.
Profesorul Peter Openshaw, președintele Societății Britanice de Imunologie, susține că există totuși un set complet diferit de gene considerate a proteja contra gripei. Există o mutație genetică prezentă în aproximativ 1 din 400 persoane considerată a oferi protecție. Această genă controlează o proteină care apără corpul contra infecției, adunându-se în jurul celulelor și îngreunând procesul de infiltrare a virusului gripal. Când s-a efectuat un studiu asupra persoanelor spitalizate cu gripă în formă gravă s-a relevat faptul că doar 6% dintre acei pacienți au prezentat gena. Există însă și altă față a problemei - un răspuns imunitar puternic față de o îmbolnăvire sau infecție poate face o persoană mai puțin rezistentă în fața unei alte infecții.
Nu în ultimul rând, nu trebuie neglijată importanța unei vieți active și a unei alimentații sănătoase. Astfel profesorul Peter Openshaw, președintele Societății Britanice de Imunologie susține că "există o serie de modificări, pe termen scurt și lung asupra sistemului imunitar care pot fi aduse de efectuarea exercițiului fizic. Chiar dacă alergi în jurul parcului puțin poți contribui la o ameliorare moderată în numărul de globule albe sau celulele care circulă în fluxul sanguin. De asemenea, dacă ești o persoană inactivă și obeză vei observa efecte adverse asupra sistemului imunitar. În ceea ce privește alimentația, poate fi tentant să crezi că anumite nutrimente pot ameliora imunitatea, însă nu există dovezi semnificative în acest sens. Dacă prezinți însă deficiențe concrete în anumite alimente și trăiești doar cu sandvișuri cu siguranță alimentația nu îți va oferi necesarul nutritiv. O alimentație echilibrată ce conține substanțele esențiale în cea mai mare parte a timpului va fi adecvată pentru necesitățile sistemului imunitar."
Supliment alimentar care contribuie la mentinerea sanatatii, vitalitatii si starii de bine, cu relevanta pentru sanatatea femeii.
Pentru o stare de bine pe tot parcursul lunii:
- vitamine si minerale esentiale ce ofera sanatate, vitalitate si energie
- antioxidanti, vitamina C si extracte din citrice pentru cresterea imunitatii
- ulei de borago (limba-mielului) si primula pentru reglarea ciclului menstrual si reducerea sindromului premenstrual
Există și o categorie aparte de persoane în care se urmărește identificarea unor deficiențe imunitare grave, iar în majoritatea cazurilor nu poate fi găsită nicio cauză evidentă și totuși persoanele respective se îmbolnăvesc frecvent.
Citește și: De ce racesc mai des unii copii?
Surse: www.dailymail.co.uk; www.healthline.com; www.mirror.co.uk
Urmareste-ne pe Google News
