Bronșita la copii

Ce este bronșita

Bronșita reprezintă inflamația căilor respiratorii ce conectează traheea de plămâni (de fapt a mucoasei bronșice, o mucoasă delicată care acoperă și protejeză sistemul respirator-organele și țesuturile implicate în respirație). Aerul ajunge când se instalează bronșita să intre și să iasă mai greu din plămâni, țesuturile devin iritate și se produce și mai mult mucus. Copilul începe să respire mai greu și să tușească, însă acest lucru nu reprezintă de obicei un motiv de îngrijorare.

Bronșita se poate prezenta sub formă acută sau cronică; prima presupune faptul că debutează rapid și poate determina simptome grave, dar durează puțin (nu mai mult de câteva săptămâni) și are la bază de obicei un virus (mai rar o bacterie), pe când cea de-a doua poate determina simptome moderate până la grave și durează mult (de la câteva luni la ani), mucoasa bronșică continuând să fie inflamată, iritată și să producă mucus în exces (are la bază de obicei fumatul pasiv). Copiii care suferă de forma cronică sunt mai predispuși infecțiilor bacteriene ale căilor respiratorii și ale plămânilor (apar în unele cazuri inflamații permanente); este adeseori asociată cu astm, fibroză chistică, sindrom diskinetic, aspirația unui corp străin sau expunerea la un iritant atmosferic.

Simptome ale bronșitei la copii

Bronșita acută debutează de obicei cu o tuse uscată, supărătoare care este declanșată de inflamația mucoasei tuburilor bronșice. Alte simptome care apar ulterior: tuse care produce mucus alb/gălbui/verzui, rinoree (scurgere nazală), durere de cap, stare generală proastă, frisoare, febră (ușoară), scurtarea respirației, durere sau senzație de strângere în piept (la nivelul gâtului), wheezing (un sunet specific la respirație). Bronșita cronică apare după mai multe episoade de bronșită acută; nu sunt prezente frisoane și febră, dar poate apărea tuse productivă, precum și scurtarea respirației sau strângere la nivelul pieptului (mai multe zile din lună timp de mai multe luni/ani), respirația devenind extrem de dificilă. De asemenea, pentru bronșita cronică durata de recuperare este mai prelungită după răceli și alte afecțiuni respiratorii frecvente. La copiii astmatici, episoadele de bronșită pot apărea subit și declanșa episoade cu constricție la nivelul pieptului, scurtarea respirației, wheezing și dificultate în expirație (episoadele de bronșită astmatiformă - căile respiratorii se îngustează foarte mult și se înfundă încât respirația devine dificilă).

Citește și: Bronsita: cauze, simptome, tratament 

Cauze ale bronșitei la copii

Bronșita acută este de obicei cauzată de virusuri sau bacterii (care infectează căile respiratorii determinându-le să se inflameze) și poate apărea alături sau după o răceală sau altă infecție respiratorie. Germenii precum virusurile pot fi răspândiți de la o persoană la alta prin tuse, dar și prin atingerea gurii, a nasului sau a ochilor sau prin intrarea în contact cu secrețiile respiratorii ale unei persoane infectate.

Fumatul pasiv, vaporii chimici sau inhalarea altor poluanți atmosferici pentru perioade lungi de timp expune o persoană riscului de a dezvolta bronșită cronică. Alți factori de risc pentru bronșită includ: probleme medicale (astm, amgidalite frecvente, alergii, probleme cardiace), naștere prematură a copilului.

Citește și: Bronsita la copii: cauze si tratament 

Diagnostic

Dacă este suspectată bronșita, medicul va realiza o examinare fizică și o auscultație a pieptului cu stetoscopul pentru a identifica simptome de wheezing și congestie. În plus, trebuie să comunicați simptomele observate la copil, istoricul medical și familial, eventuala medicație urmată și alergii. Medicul pediatru sau pneumolog poate indica o radiografie pulmonară pentru a exclude pneumonia sau spirometrie pentru a exclude astmul, dar și teste sanguine (hemoleucogramă completă) când este suspectată o cauză bacteriană.

Tratamentul bronșitei la copii

Datorită faptului că bronșita acută este cel mai adesea cauzată de un virus, medicul nu va prescrie un antibiotic (acesta acționează doar împotriva bacteriilor, nu și virusurilor). Simptomele dispar de la sine (este o afecțiune autolimitantă) în aproximativ o săptămână (maxim 14 zile) și nu determină de obicei complicații. Dacă tusea și wheezing-ul nu dispar, pot fi indicate medicamente antiastmatice cu utilizare scurtă. Pentru situațiile în care suspectează o bacterie cauzatoare, medicul poate recomanda antibiotic. Siropurile pentru tuse nu sunt în general de ajutor, însă mierea poate ameliora gravitatea și durata tusei (nu se recomandă copiilor mai mici de 12 luni).

După lupta cu infecțiile, organismul are nevoie de un supliment nutritiv pentru ca funcțiile corpului să revină la normal. WELLKID sirop și WELLKID masticabil reprezintă sursele de vitamine și minerale de care copilul are nevoie pentru ca dezvoltarea lui să se desfășoare în condiții normale. 

Este indicat ca cel mic să consume multe lichide, să se odihnească suficient și, pentru ameliorarea simptomelor, analgezice sau antipiretice precum paracetamol sau ibuprofen, respectiv decongestionante nazale pentru nas. În unele cazuri poate fi recomandat un bronhodilatator sau alt tip de medicament pentru tratamentul astmului (cu administrare prin inhalator sau nebulizator) care va relaxa și deschide bronhiile și va elimina mucusul, precum și corticosteroizi cu administrare orală (pentru tuse persistentă și wheezing). Nu sunt recomandate însă antihistaminice deoarece usucă secrețiile și pot agrava tusea. Pentru copiii care suferă de bronșită cronică, scopul constă în reducerea expunerii la cauza care irită mucoasa bronșică. Folosiți un umidificator pentru a ușura respirația și evitați să fumați în preajma copiilor.

În cazul în care copilul a suferit în trecut un episod astmatic, are o tuse care nu dispare în interval de 7-10 zile, prezintă un wheezing sau scurtarea respirației, întâmpină probleme cu respirația, se trage de ureche/ îl doare urechea, prezintă o iritație pe piele sau simptome noi trebuie să mergeți de urgență la medic.

Surse: 

http://raisingchildren.net.au; http://kidshealth.org; http://emedicine.medscape.com; www.drugs.com