Cercetătorii de la „University College London” au realizat un studiu menit să arate relația dintre capacitatea unui copil de a fi receptiv la râsetelor altuia și predispoziția de a deveni psihopat pe măsură ce crește.
Prima suspiciune a cercetătorilor a fost că o anumită genă ar putea fi responsabilă de asemenea comportamente (numită și „gena războinică”), dar având la bază concluzii anterioare ale cercetărilor din domeniu, au constatat că nu neapărat această genă transformă un copil într-un psihopat. Ei au descoperit că tendința unui copil de a fi receptiv la râsetele altuia nu ține doar de aceasta, ci și de mediul în care a trăit.
O altă observație a coordonatorilor studiului a fost că la copii tendința de a deveni adulți psihopați se manifestă din perioada adolescenței, în jurul vârstei de 14 ani. În urma acestei constatări, aceștia au decis să studieze modul în care râsul are impact în creierul copiilor, stimulându-i sau nu să devină receptivi la el. În acest scop, s-a recurs la un grup de 92 de băieți, din același grup etnic, provenind din medii socio-economice similare,cărora li s-a analizat reacția la râsul altora cu ajutorul unui dispozitiv special (cu mecanism similar unui RMN).
Din totalul de 92 de copii (cu vârsta între 11 și 14 ani), 62 dintre aceștia aveau „semne” de comportamente antisociale, în timp ce 30 se comportau normal. Toți au fost rugați să asculte râsetele altor copii și să răspundă la următoarele întrebări: „Cât de mult ceea ce ai auzit te-a făcut să te bucuri?” și „Cât de mult ai simțit emoție când ai auzit râsetele”. Răspunsurile lor au fost clasificate pe o scară de la 1 la 7.
În urma analizării reacției băieților, s-a sesizat faptul că, la cei care aveau deja semne de comportamente antisociale, zona creierului responsabilă cu răspunsul neural la emoțiile manifestate de alte persoane a reacționat mai puțin decât la ceilalți.
Analizându-se ulterior și răspunsurile date de către copii, specialiștii au constatat că există o diferență clară între capacitatea copiilor de a dezvolta comportamente prosociale sau antisociale. Coordonatorul studiului a menționat că intenția nu a fost să se dea „etichete” copiilor, să fie încadrați în rândul persoanelor psihopate, ci să se vadă care este mecanismul de formare a comportamentelor sociale.
Intenția este ca pe viitor să se realizeze studii care să demonstreze relația dintre vârsta copilului și tendința de a dezvolta comportamente antisociale, precum și modul în care copiii la care sunt detectate tendințe de a se transforma în adulți psihopați reacționează la dovezile de iubire, la zâmbete, la cuvinte de încurajare.
Surse:
www.bigthink.com, www.ucl.ac.uk
Surse poze:
www.pixabay.com
Urmareste-ne pe Google News
