Sănătatea digestivă a copiilor în tratamentul cu antibiotice

Chiar dacă antibioticele sunt folosite pe scară largă în combaterea infecțiilor bacteriene, ele au o serie de efecte secundare, printre care tulburări gastrointestinale (diaree, greață, vărsături, pierderea apetitului), infecții fungice, fotosensibilitate. Tulburările gastrointestinale sunt, însă, printre cele mai frecvente reacții adverse la antibiotice, mai ales în rândul copiilor.

Despre antibiotice și modul în care protejăm flora intestinală a copiilor în antibioterapie, am discutat LIVE pe pagina de Facebook Qbebe cu Dr. Liana Kudor, medic specialist pediatrie. Iată ce ar trebui să facem pentru a menține sănătatea digestivă a celor mici în tratamentul cu antibiotice!

Ce sunt antibioticele și cum acționează în a menține sănătatea organismului

Dacă în cazul afecțiunilor virale nu este indicat să intervenim cu antibiotice, când vine vorba de infecțiile bacteriene, destul de frecvente în rândul celor mici, medicul pediatru sau specialist i-ar putea prescrie celui mic un tratament cu antibiotic.

Antibioticele sunt un grup de medicamente produse de microorganisme sau obținute pe cale sintetică sau semisintetică, pentru combaterea unor agenți patogeni cunoscuți sub denumirea de bacterii sau microbi. În prezent, există două tipuri de antibiotice: sintetice și naturale, care fie acționează prin distrugerea bacteriilor, fie prin stoparea reproducerii acestora în organism.

Antibioticele sunt prezente sub numeroase forme de administrare și există numeroase clase de antibiotice, eficiente în eradicarea mai multe specii de bacterii, după cum ne-a explicat Dr. Liana Kudor:

„Există antibiotice cu un spectru foarte larg, care pot fi administrate în foarte multe afecțiuni, și antibiotice cu spectru mai restrâns, îngust, care se administrează doar în anumite situații. Practic, antibioticele se administrează în funcție de bacteria care produce infecția. Ideal ar fi că acestea să fie recomandate în prezența unei antibiograme, pentru că atunci este administrat țintit. Însă, din fericire, există suficient de multe clase de antibiotice care pot fi folosite în diferite tipuri de infecții bacteriene, astfel că de multe ori medicii le pot prescrie și în lipsa unei antibiograme”, a explicat medicul, care mai precizează și faptul că, la momentul actual, există două tipuri de antibiotice: sintetice și naturale.

„Antibioticele pot fi de origine naturală, cum este penicilina, sau sintetice, cum sunt sulfamidele, de exemplu. Atât antibioticele naturale, cât și cele sintetice acționează fie prin distrugerea bacteriilor, fie prin stoparea reproducerii acestora în organism. De asemenea, trebuie să mai știm că unele tipuri de antibiotice sunt mai bine tolerate de corpul uman decât altele, însă acest lucru depinde de fiecare organism în parte”, mai explică dr. Liana Kudor.

Pe lângă faptul că omoară bacteriile responsabile cu anumite infecții sau opresc înmulțirea lor, antibioticele pot perturba echilibrul microbiomului intestinal (microflora sau microbiota) format din trilioane de microorganisme: bacterii, virusuri, ciuperci, protozoare.

Ce este microbiomul intestinal și de ce este important în sănătatea copiilor?

Microbiomul joacă un rol extrem de important în susținerea funcțiilor fiziologice ale organismului nostru. La nivel intestinal, microbiomul include cel puțin 1.000 de specii diferite de bacterii bune, cu roluri multiple și complexe. Un microbiom sănătos și echilibrat, ajută la absorbția optimă a nutrienților din alimente, prevenirea bolilor autoimune, sinteza anumitor vitamine și susținerea sistemului imunitar. Pentru că aproximativ 70% din funcția imunitară se află în intestin.

„Există o mulțime de studii realizate în ultimii ani despre microbiom, ce funcții îndeplinește și în ce fel ajută organismul uman. Microbiomul reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc într-un mediu, într-un ecosistem. Aceste microorganisme pot fi bacterii, virusuri, fungi, iar microbiomul reprezintă practic totalitatea microorganismelor, a materialului genetic, a condițiilor de mediu și a întregului habitat în care trăiesc aceste microorganisme”, a explicat dr. Liana Kudor.

Practic, putem spune că microbiomul este un organ în sine, fără de care organismul uman nu ar putea funcționa, întrucât joacă un rol esențial în menținerea sănătății.

„Microbiomul reglează diverse funcții în organism, și nu vorbim doar de partea intestinală. Microbiomul are multiple roluri: lupta în fiecare zi pentru a menține starea de sănătate a organismului nostru, iar dezechilibrele de la nivelul microbomului se răsfrâng la nivelul întregului organism, începând cu patologii ușoare precum diaree, tulburări intestinale, constipație, până la crearea unor predispoziții către alergii, boli metabolice, afecțiuni autoimune sau cu anumite neoplazii, malignități, cancere”, spune medicul pediatru.

Care sunt factorii care pot perturba microbiomul intestinal?

Dr. Liana Kudor explică faptul că microbiomul este influențat încă din viața intrauterină, nu doar după naștere, iar maturizarea sa se produce doar în jurul vârstei de 3-4 ani. Până atunci există o continuă dinamică a acestui microbiom, astfel încât poate fi foarte ușor influențat și perturbat.

În viața intrauterină, microbiomul fătului este influențat de factori care țin de stilul de viață al mamei: dietă, stare generală de sănătate, sănătatea vaginală și consumul de antibiotice.

Apoi, microbiomul bebelușului este influențat de factori precum tipul nașterii (naturală sau prin cezariană), de vârsta gestațională (un prematur nu are același microbiom cu cel al unui nou-născut la termen), de modul de alimentație al nou-născutului (alimentația naturală, la sân sau alimentația artificială cu lapte praf) și, din nou, de administrarea antibioticelor.

În copilăria timpurie și târzie, microbiomul poate fi influențat de factori ce țin de genetica fiecăruia, de alimentația fiecărui copil, de igienă, dar și de consumul de antibiotice.

Antibioticele rămân cea mai mare amenințare a microbiomului, fiindcă nu fac distincția între bacteriile bune și cele rele. Administrate în exces, în copilărie, antibioticele pot modifică profilul florei intestinale, afectând întregul organism.

Care este alimentația indicată în timpul antibioterapiei?

Dr. Liana Kudor a vorbit și despre alimentația în timpul tratamentelor cu antibiotice:

„Nu sunt recomandate alimentele acide - citrice, grapefruit, la fel cum nu se administrează suplimente alimentare de fier sau calciu concomitent cu tratamentul antibiotic, fiindcă nu se absorb. Nu se recomandă nici alimentele foarte bogate în fibre, pentru că pot să accelereze tranzitul intestinal, iar antibioticul predispune, în general, la diaree. Laptele și produsele lactate se pot consuma, însă nu în același timp cu antibioticul ci la un anumit interval de timp”, a precizat medicul.

Care sunt cele mai întâlnite efecte adverse ale antibioterapiei la copii?

Medicul Liana Kudor spune că efectele adverse ale antibioticelor la copii „pot varia de la alergii ușoare până la șoc anafilactic, de la manifestări de tip cutanat până la tulburări gastrointestinale, hematologice, inclusiv neurologice. Depinde de tipul antibioticului care se administrează. Cel mai frecvent întâlnite sunt tulburările gastrointestinale. Există și studii care spun că 20% dintre persoanele care urmează tratamente pe bază de antibiotice dezvoltă simptome de tip gastrointestinal la 24 de ore după începererea tratamentului antibiotic”.

Cele mai frecvente efecte adverse ale antibioticelor sunt, deci, cele legate de tractul gastrointestinal, iar simptomele sunt greață, vărsături, senzație de reflux, disconfort abdominal și diaree. „La copiii mai mici, microbiomul se stabilizează în jurul vârstei de 3-4 ani, astfel că existând această dinamică și această lipsa de maturitate a microbiomului, efectele pot fi mult mai frecvent întâlnite”, explică medicul.

Cum prevenim problemele gastrointestinale asociate tratamentului cu antibiotice la copii?

Majoritatea tulburărilor gastrointestinale, diareea în mod special, apar în urma tratamentului cu antibiotice. În astfel de cazuri, se recomandă utilizarea probioticelor concomitent cu administrarea antibioticelor, pentru prevenirea dezechilibrului florei intestinale.

Probioticele sunt microorganisme care alcătuiesc flora organismului și creează un filtru protector împotriva microbilor și bacteriilor neprietenoase ce pot provoca diferite infecții. De asemenea, probioticele ajută sistemul imunitar și previn tulburările gastrointestinale care apar fie în urma antibioticelor, fie după administrarea altor tipuri de medicamente.

Cum alegem probiotcele?

Conform OMS, probioticele sunt microorganisme vii care, administrate în cantitate adecvată, produc un beneficiu organismului. Dr. Liana Kudor spune, însă, că nu toate probioticele sunt la fel și că este necesar ca acestea să fie recomandate de medic.

„Nu toate probioticele sunt la fel. Este foarte important să fie administrat un probiotic care să refacă microbiomul dezechilibrat de antibiotic. Există numeroase studii pe piață legate de microbiom și efectul probioticelor asupra sa. Lactobacillus rhamnosus LGG este, de departe, cea mai cunoscută tulpină probiotică din lume”, explică medicul.

Lactobacillus rhamnosus LGG este una dintre cele mai studiate tulpini de bacterii, fiind izolată pentru prima dată în 1983 de către Barry R. Goldin și Sherwood L. Gorbach. Majoritatea studiilor au fost realizate pentru a evidenția și analiza beneficiile pe care această tulpină le are asupra sistemului gastrointestinal, dovedindu-se că este eficientă în reducerea episoadelor și simptomelor diareice la copii.

Tulpina probiotică Lactobacillus rhamnosus LGG se găsește în microflora intestinală și la nivel urogenital, precum și în diferite produse alimentare precum lapte fermentat, pasteurizat, iaurt și anumite brânzeturi. Probioticele care conțin tulpini de Lactobacillus rhamnosus LGG sunt cel mai bine tolerate de organismul celor mici, chiar și de către persoanele imunocompromise.

„Peste 250 de studii au demonstrat eficiența tulpinii Lactobacillus rhamnosus LGG în diverse situații, în special în prevenția diareei legate de administrarea de antibiotice, în prevenția altor tulburări de tranzit intestinal, în gastroeneterocolita infecțioasă și în diverse alte patologii”, explică medicul.

Un produs care conține Lactobacillus rhamnosus LGG este Dr. BIOM BABY Digestive Comfort, care asigură echilibrul microbiomului intestinal al copiilor. Este singurul produs care conține Lactobacillus rhamnosus, LGG® de la Chr. Hansen și VITAMINA D3 în doză optimă (400 UI) și singurul produs cu cea mai mare cantitate de Lactobacillus rhamnosus, LGG® per doză – 5 miliarde UFC.

Dr. BIOM BABY Digestive Comfort suplimentează flora intestinală prin aportul de lactobacili vii, pentru echilibrul microbiomului intestinal. Caracteristicile și mecanismul de acțiune al tulpinii LGG® conținută în DR. BIOM BABY Digestive Comfort au fost stabilite prin ample teste in vitro.

De asemenea, DR. BIOM BABY Digestive Comfort mai conține și vitamina D3 (colecalciferol), care contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar, la menținerea sănătății sistemului osos, la menținerea funcției normale a sistemului muscular, la absorția/ utilizarea normală a calciului și a fosforului, precum și la menținerea sănătății dinților.

Picăturile pentru copii DR. BIOM BABY Digestive Comfort pot fi administrate în siguranță încă din prima zi de viață!

Mai sunt probioticele indicate și în alte afecțiuni, în afară de tratamentul cu antibiotice?

În afară de refacerea echilibrului microbiomului în urmă tratamentului cu antibiotice, probioticele mai pot fi administrate și în alte afecțiuni. De exemplu, probioticele fac diversificarea alimentară mai ușoară, întrucât ajută la digestia eficientă a alimentelor și sunt recomandate deseori și în cazul colicilor.

De asemenea, probioticele previn afecțiunile difestive din cauza unor greșeli în alimentație și ajută la prevenirea unor boli grave. Astmul și alergiile sunt doar câteva probleme de sănătate care pot fi prevenite cu ajutorul probioticelor.

„Probioticele pot fi recomandate în diverse afecțiuni. Pe lângă diareea din gastroenterocilita acută, care poate fi produsă de la virusuri până la bacterii, probioticele au un rol deosebit și extrem de studiat în partea de teren atopic, în administrarea în diverse alergii. Sunt multe dovezi care arată beneficiile administrării probioticelor în alergii, în tulburări funcționale ale tractului gastrointestinal, constipație, meteorism (balonare), colicile sugarului - cu rol demonstrat atât în prevenție, cât și în tratarea colicilor sugarului”, precizează medicul Liana Kudor.

Probioticele, în special cele care conțin tulpina Lactobacillus rhamnosus, LGG® Chr. Hansen, sunt recomandate în:

• prevenția diareei asociate cu utilizarea antibioticelor. La copiii cărora li se administrează Lactobacillus rhamnosus, LGG® împreună cu antibiotice s-a observat o reducere a incidenței diareei asociate cu antibioterapia;
• diaree acută. Utilizarea Lactobacillus Rhamnosus, LGG® la copii în diareea acută a condus la o durată mai scurtă a episoadelor diareice și o recuperare mai rapidă, precum și la îmbunătățirea consistenței scaunului;
• tulburări funcționale. Lactobacillus rhamnosus, LGG® de la Chr. Hansen poate reduce frecvența și severitatea durerii abdominale la copii cu Sindrom de Intestin Iritabil (SII). Efectul benefic al LGG® persistă dincolo de încetarea administrării și poate reprezenta o opțiune terapeutică eficientă;
• prevenția diareei intraspitalicești.

Sperăm ca sfaturile și recomandările primite din partea medicului pediatru Liana Kudor să îți fie de ajutor când vine vorba de sănătatea digestivă a copiilor în tratamentul cu antibiotice. Urmărește întreaga transmisiune LIVE aici: