Noile studii de specialitate scot în evidență o serie de aspecte extrem de îngrijorătoare. Se pare că presiunea exercitată asupra elevilor de a învăța și de a avea note cât mai mari este asociată unui comportament de risc, similar comportamentelor de risc cu care se confruntă copiii din mediile defavorizate. Probabil că este dificil de conceput similitudinea dintre presiunea de a lua note mari și dificultățile cu care se confruntă un copil dintr-un mediu defavorizat, însă din păcate consecința este aceeași.
Conform noilor cercetări, se pare că asemenea copiilor care au părinți divorțați, o situație materială necorespunzătoare sau provin din centre de adopție și copiii care simt presiunea de a avea tot timpul note mari la școală tind să dezvolte în cele din urmă tulburări psihice.
Un copil nu are nevoie de o cantitate uriașă de stres pentru a dezvolta diverse tulburări. Pentru un micuț, locul lui de muncă este școala și așa cum noi ne dorim să fim buni în ceea ce facem, și ei își doresc să fie lăudați și apreciați. Bineînțeles că nu vor obține tot timpul ceea ce doresc, iar uneori, presiunea exercitată din partea părinților sau cadrelor didactice va da naștere unor sentimente negative, care în cele din urmă se vor aduna și vor putea provoca tulburări severe.
Cercetările în domeniu demonstrează că micuții pentru care era esențială aprobarea părinților din punct de vedere academic au fost asociați cu un risc foarte ridicat de dezvoltare a tulburărilor psihice.
Acest studiu ne arată o diferență foarte clară între elevii ai căror părinți s-au concentrat mai mult pe trăsăturile și aptitudinile lor și elevii ai căror părinți s-au concentrat strict pe evaluarea academică. Cu siguranță mediul academic este important și nimeni nu dorește un copil care să întâmpine tot timpul probleme la școală, însă este esențial pentru noi, părinții, să înțelegem că un copil are mult mai multă nevoie de îndrumare și aplicabilitate. Odată ce recunoaștem aptitudinile copilului și ochim trăsăturile lui forte, ne va fi mult mai ușor să îl ghidăm în viață și în cele din urmă îi va fi și lui mult mai ușor să se dezvolte și să accepte eșecul. La polul opus, dacă tot ceea ce contează sunt notele, copilul nostru va ajunge să fie privat de realitatea în care trăiește și va risca să nu fie pregătit pentru următorii pași în viață, dezvoltând cel mai probabil o sensibilitate crescută, care în cele din urmă se poate transforma cu ușurință în tulburare.
Normal că ne dorim ca ai noștri copii să fie cei mai buni și să atingă capacitatea lor maximă; să aibă succes și să fie oameni culți, însă merită cu adevărat tot acest stres? Oare viața nu înseamnă mai mult decât „succes” și „note”?
Surse: scarymommy.com, ncbi.nlm.nih.gov
Surse foto: istockphoto.com