Ce spune psihologia despre al doilea copil

Psihologii au studiat efectul pe care ordinea nașterii îl are asupra personalității copilului încă din anul 1928, când celebrul psihoterapeut austriac Alfred Adler a arătat că există diferențe majore între copii, în funcție de locul pe care îl ocupă în familie. Se vorbește chiar de un adevărat „sindrom al celui de-al doilea născut", un set de trăsături și comportamente specifice, consecințe ale atitudinii părintești față de acesta.

Sindromul celui de-al doilea născut

La primul copil este de așteptat ca reacțiile și emoțiile părinților să fie mai intense, atenția lor sporită, iar acțiunile de îngrijire să fie făcute ca la carte. „Prin simplul fapt de a fi cel dintâi, primul născut va reprezenta în mod natural un fel de experiment pentru noii părinți, un amestec de instinct și învățare prin eroare", arată Meri Wallace, terapeut de peste 20 de ani pentru copil și familie, autoarea cărții Birth Order Blues. De aceea, părinții vor fi mult mai riguroși și mereu în alertă, ceea ce poate determina mai târziu la copil perfecționism și nevoia de a fi întotdeauna pe placul părinților. Prin contrast, dacă se decide să aibă un al doilea copil, cuplul va fi mai puțin restrictiv, pentru că și-a format deja un pattern de creștere și toate experiențele sunt, oarecum, la a doua mână. S-ar putea, chiar, ca părinții să acorde mai puțină atenție celui de-al doilea născut, ceea ce îl va face pe acesta să se afle mereu în competiție cu fratele sa sora mai mare, pentru a câștiga interesul exclusiv al persoanelor din jur, să devină resentimental , să se simtă mai puțin valoros și recunoscut.

Comportamente specifice ale celui de-al doilea copil

Este posibil să apară o serie de comportamente specifice, identificate de psihologi drept caracteristice celui de-al doilea copil, menite să concentreze atenția părinților asupra sa:
- Copilul nu răspunde la dovezile tale de afecțiune așa cum te-ai aștepta, determinându-te să simți sentimente de vină pentru că nu îi acorzi suficient timp. Nu lăsa acest lucru să te demotiveze, el își dorește atenția ta mai mult decât îți poți imagina.
- Este posibil să intre frecvent în necazuri și să fie considerat un copil- problemă. În realitate, acestea sunt modalități de a atrage atenția, care trebuie abordate cu moderație. Nu le permite întotdeauna, dar nici nu le reprima mereu.
- Al doilea copil urăște comparațiile cu fratele sau sora mai mare. Nu spune: „De ce nu poți să te comporți și tu ca fratele/sora ta.", pentru că sigur îl vei instiga să facă invers.
- S-ar putea să fie nevoie să faci față sarcasmului, atitudinii negative și crizelor de furie din partea celui de-al doilea copil. Menține-ți răbdarea în astfel de situații. Sunt ziduri pe care copilul le-a construit în jurul său, pe care le vei putea dărâma doar în timp, arătându-i constant afecțiune și înțelegere.
- Pentru că s-a simțit adesea ignorat, este posibil ca al doilea copil să nu fie foarte ambițios, gândind că eforturile sale nu vor fi oricum recunoscute. S-ar putea, de asemenea, să facă mai greu față situațiilor presante.
- S-ar putea ca al doilea copil să fie mai singuratic și să nu pună atâta preț pe relațiile intime, ceea ce poate duce la probleme de asumare a unor angajamente în viitor

Independență mai mare, reziliență mai puternică

Cercetătorii de la Pennsylvania State University, the University of Hawaii at Manoa and Purdue University au realizat un studiu pe 364 de copii, demonstrând că al doilea născut este mai puțin conformist decăt fratele/sora sa mai mare. Profilurile de personalitate aplicate copiilor din studiu au arătat că al doilea născut este mai aventuros și mai independent, mai ales în timpul adolescenței, adesea chhiar rebel și cu dificultăți de a subscrie la reguli. Aflat mereu în competiție cu primul născut, cel de-al doilea copil se luptă să se afirme, să-și dezvolte personalitatea sa unică, excelând de multe ori în ariile față de care copilul mai mare nu arată interes. Pentru a se putea menține la înălțimea așteptărilor și pentru a face față competiției cu fratele/sora mai mare, al doilea născut este adesea mai flexibil și știe să negocieze mai bine. Această flexibilitate îl face mai rezilient decât primul născut, cu mai puține pretenții , pentru că a învățat de timpuriu că viața nu merge întodeauna așa cum dorim. Pentru că încearcă să suplinească atenția primită de la părinți, copiii care ocupă al doilea loc în familie caută adesea interesul altor persoane, de aceea sunt mai sociabili și au mai mulți prieteni.

Cel de-al doilea născut este, adesea, mai predispus la probleme

În cadrul unui studiu realizat la MIT, Joseph Doyle, conducătorul cercetării, a evidențiat faptul că al doilea născut este mai înclinat să încalce autoritatea părinților, iar mai târziu, în adolescență sau ca adult, să între în tot felul de probleme, inclusiv de natură legală. Copiii care se nasc pe locul doi sunt cu 40% mai predispuși să fie implicați în cazuri de delincvență juvenilă decât frații mai mari și au o probabilitate cu 29% mai mare de a fi suspendați în școală. Atenția mai redusă a părinților, timpul mai scurt pe care aceștia îl petrec cu al doilea copil, dar și influența primului născut, relația cu acesta și dorința de a se diferenția de el ar putea fi câteva dintre cauzele acestor comportamente de risc.

Al doilea născut este unic și minunat

Chiar dacă emoțiile nu mai sunt atât de intense, o mamă este mult mai pregătită atunci când se naște al doilea copil. Părinții sunt deja experimentați în ceea ce privește îngrijirea corectă, dar și mai puțin anxioși, ceea ce stimulează independența celui de-al doilea născut, îl face mai calm și mai explorativ.
Pe acest teren mai echilibrat și beneficiind de atenție și afecțiune, copiii din a doua naștere au o serie de trăsături care aduc bucurie părinților:
1. Al doilea copil este un foarte bun negociator. Fiind mereu în căutarea aprecierii părintelui și străduindu-se să-și ajungă fratele mai mare, al doilea născut deprinde o adevărată artă a negocierii și a compromisului.
2. Al doilea copil este mai flexibil și mai rezilient. Pentru că a învățat de timpuriu că nu toate lucrurile sunt așa cum le dorim, cel de-al doilea născut a dobândit o flexibilitate mai mare, ceea ce îl face mai puternic în fața provocărilor vieții.
3. Al doilea copil dezvoltă mai multe prietenii. Este adevărat: încercând să dobândească și de la alte persoane atenția care ii este răpită de fratele/sora mai mare, cel de-al doilea copil se pricepe mai bine la relații, este mai prietenos și are un grup mai mare de copii cu care se înțelege.
4. Al doilea copil este mai competitiv și poate să devină expert în anumite arii. Pentru că fac eforturi să-și întreacă frații mai mari și să se diferențieze de aceștia, copiii născuți pe locul doi pot ajunge să fie adesea primii în competiții și să se remarce în diverse domenii, unde nu au acces cei dintâi născuți.
5. Al doilea copil poate fi pacificatorul, dacă ocupă poziția de mijloc între un frate mai mare și mezinul familiei. Copilul mijlociu cunoaște modul în care pot reacționa ambii frați și se poate folosi de talentele sale de negociator pentru a-i orienta spre împăcare. De multe ori, mijlociul este diplomatul familiei, evită cu tact să ofenseze pe oricine, ceea ce îi asigură o poziție favorită în cadrul grupurilor.

Trucuri pentru părinți ca să prevină sindromul celui de-al doilea născut

Tratează-i egal pe ambii copii. Comparațiile, mai ales cele în defavoarea sa, îl pot inhiba pe al doilea copil și-i determină sentimente de revoltă. Nu-i spune niciodată că fratele mai mare este mai bun decât el. Copiii sunt foarte sensibili la astfel de afirmații. Arată-i cum să procedeze corect și dă-i timp să învețe, apoi oferă-i mereu apreciere când face lucrurile corect.
Nu-l răsfăța exagerat pe copilul mai mare. Al doilea copil se poate simți lăsat pe dinafară, ceea ce are efecte negative asupra psihicului său. Același lucru este valabil și dacă îl răsfeți prea mult pe cel mic. Tratează-ți toți copiii la fel și învață-i să fie independenți.
Fii un ascultător, nu un judecător. Ascultă totdeauna ceea ce are de spus copilul. Nu-i inhiba entuziasmul, nu considera nimic din ce-ți zice ca prostesc sau nepotrivit.
Lasă copiii să fie diferiți. Nu introduce presiune prin comparații și îndemnând permanent al doilea copil să-și imite fratele/sora mai mare. Acest lucru îi afectează stima de sine și îi scade moralul. Permite-i să aleagă ce cale vrea să urmeze, susține-l și motivează-l permanent.
Joacă-te cu cei mici. Fă-ți timp pentru momente speciale cu fiecare copil în parte. Arată-i celui de-al doilea copil că timpul petrecut cu el este prețios, joacă-te cu el și fii parte integrantă din viața lui.
Fă-ți copilul să se simtă special. Oferă-i sentimentul că este la fel de important pentru tine ca și fratele/sora mai mare. De aceea, este necesar să gândești un timp numai pentru el, în care faceți activități împreună și să-i dai atenție exclusivă.

Ajută-l pe al doilea copil să-și iubească fratele/sora mai mare. Deși este adevărat că al doilea copil este adesea mai empatic și mai bun negociator, el trebuie, totuși, să învețe să-l iubească pe rivalul săi mai mare. Este responsabilitatea părinților să încurajeze mai degrabă colaborarea, decât competiția între frați, să-i ajute să se joace sau să lucreze împreună.

Surse: https://www.mother.ly; https://aptparenting.com; https://www.parents.com; https://www.telegraph.co.uk; http://www.brainy-child.com; https://www.fatherly.com; https://wehavekids.com; https://www.momjunction.com