Termenul de workaholic a fost folosit pentru prima dată în anul 1971 de către Wayne Oates, un auto-proclamat workaholic care a conferit și o definiție, după cum urmează "o persoană a cărei nevoie pentru muncă a devenit atât de excesivă încât creează tulburări semnificative sau interferează cu sănătatea corporală, fericirea personală și relațiile interpersonale, precum și cu funcționarea socială plăcută."
Nu este niciun secret că munca în exces poate avea un efect negativ asupra stării tale de sănătate și a fericirii. O serie de studii au demonstrat că stresul de la locul de muncă poate avea un impact asupra sănătății, incluzând depresie, risc crescut de infarct și diabet. Iar stilul de viață workaholic a fost asociat cu o calitate redusă a somnului, creștere în greutate, hipertensiune, depresie și anxietate (se manifestă uneori irascibilitate și neliniște, chir și prin tulburare obsesiv-compulsivă), căsătorii nefericite, alcoolism și rate ridicate ale divorțului.
Probleme de sănătate care apar în cazul unui workaholic
1. Dureri de cap și migrene
Prea multă presiune de la muncă este adesea însoțită de dureri mari de cap și chiar poate conduce la migrene.
2. Obezitate sau scădere semnificativă în greutate
Obiceiurile alimentare proaste, lipsa de nutriție adecvată și a exercițiului fizic pot conduce la creșterea în greutatea corporală și pierderea masei musculare sau, dimpotrivă, la o scădere în greutate.3. Probleme cu spatele
Un semn timpuriu că sănătatea ți-a fost afectată de stresul orelor prelungite de muncă și a anxietății care apare legată de teama de eșec se observă atunci când se dezvoltă un still rigid, țeapăn de a-ți purta corpul. Mișcările tale par aproape robotizate, iar problemele cu spatele sunt comune.4. Probleme cu colesterolul
Pierzând conexiunea cu propriul corp deoarece funcția de gândire a emisferei stângi care este dominantă a atins pragul obsesiei, iar emisfera dreaptă responsabilă cu sentimentele este reprimată, determină un workaholic să rămână inconștient de creșterea nivelului de adrenalină pompat în organism. Medicul Archibald Hart, în cadrul cărții sale Legătura ascunsă dintre adrenalină și stres enumeră efectele unui nivel ridicat de adrenalină pe o perioadă lungă de timp: o creștere în producția de colesterol, o îngustare a capilarelor și a altor vase de sânge care pot opri furnizarea de sânge către mușchiul cardiac, o scădere în abilitatea corpului de a elimina colesterolul, o creștere în tendința sângelui de coagulare și o creștere în depozitarea de placă pe pereții arterelor.5. Oboseală cronică
Având brațele și picioarele bine strânse, mușchi faciali încordați, precum și maxilarul încleștat, un workaholic emană o atitudine defensivă. El mănâncă repede, vorbește repede, merge repede și consumă cantități enorme de cafea pentru a putea funcționa. O pompare excesivă de adrenalină în corp produce o oboseală care ar trebui să acționeze ca un întrerupător de circuit pentru a avertiza cu privire la toate sistemele organismului. În schimb, workaholicul continută să se forțeze și mai tare până când oboseala cronică îl răpune.6. Depresie
O oboseală extremă reprezintă și un simptom al deznădejdii care alimentează depresia. Alte semne ale instalării depresiei care trebuie urmărite sunt: modificări în tiparele de alimentație și de somn, concentrare redusă, pierderea motivației, epuizare emoțională și fizică, plâns incontrolabil și pierderea libidoului. Nevoia uneori conduce la o creștere în apetitul sexual. Depersonalizarea conduce la o distanțare a propriei persoane de problemele personale și o lipsă de implicare. Furia și cinismul sunt iraționale și apare și o tendință de izolare de familie și prieteni. Pierderea memoriei și uitarea reprezintă probleme grave pentru un workaholic care pare să aibă o minte precum o sită. Trebuie subliniat faptul că depresia poate reprezenta o spirală descendentă cu parcurs rapid sau, din contră, poate persista timp de foartte mulți ani și se poate transforma într-un adevărat tipar de viață. Unii workaholici reușesc să-și mențină vigoarea și perseverează la locul de muncă pe întreaga durată a vieții; se poate să nu se pensioneze niciodată și să lucreze și la optzeci de ani. Pot acuza diverse dureri și disconforturi, dar refuză cu obstinație să beneficieze de îngrijire medicală.
7. Anxietate
Atacurile de panică și claustrofobia, ambele probleme din spectrul anxios, sunt comune pentru un workaholic deoarece activitatea cardiacă crește iar tiparul respirator este tulburat. Există și tulburări la nivel vasomotor și musculoscheletal precum tremurat, transpirație crescută sau paralizie. Răspunsurile fiziologice pot proveni de la stimuli externi și de la solicitările realității sau de la presiunea internă de a persevera, de a continua să performezi și de a căuta gratificare. Alte simptome ale anxietății includ sensibilitate stomacală excesivă, ulcere stomacale, tensiune arterială anormală, probleme cardiace, nervozitate, lipsa vitalității și o inabilitate totală de relaxare. Workaholicii susțin adesea că resimt o senzație de presiune în piept, reducerea respirației, amețeală.8. Accident vascular și infarct
În cele din urmă, tot acest stres acumulat pe care l-am menționat la punctele anterioare poate conduce la accidente vasculare și infarcturi sau chiar deces de la muncă în exces. Cei care exagerează și falsifică realitatea se retrag adesea într-o stare psihotică unde realitatea și fantezia sunt în ceață. Poate apărea o completă dezintegrare a propriului ego sau chiar sinucidere.Workaholicii se află expuși unui risc crescut de suicid când își pierd poziția socială sau afacerea. Rușinea joacă un rol principal în acest sens deoarece teama lor de eșec este imensă. În lipsa prestigiului, a puterii și a controlului pe care succesul le-a adus, unele persoane ajung să-și piardă simțul identității și voința și se afundă într-o disperare profundă. Nu este ușor de anticipat un astfel de deznodământ, însă conform rapoartelor în Japonia au loc 30 000 sinucideri în fiecare an începând din 1998 când a avut loc criza financiară.
Surse:
www.psychologytoday.com; www.gazettenet.com; www.huffingtonpost.com