Sfaturi pentru un bronz sănătos
Chiar dacă sunt cunoscute de către toată lumea, merită rememorate câteva sfaturi de bază de care este indicat să ții cont pentru a obține un bronz sănătos. În primul rând, folosește întotdeauna un produs de protecție solară; pielea umană se reînnoiește la fiecare 10 zile, prin urmare cu cât te bronzezi mai încet cu atât va dura mai mult. Aplică produsul de protecție solară la interval de 2 ore sau după ce ieși din apă, dacă este cazul. Asigură-te că beneficiezi de exfoliere regulată a pielii pentru a preveni acumularea de piele moartă care blochează razele soarelui; în caz contrar vei avea parte de un bronz neregulat. Exfolierea trebuie să fie una delicată, de preferat cu produse naturale. O piele mai moale are un aspect mai plăcut când este bronzată; hidratează-ți corpul în noaptea de dinainte de a te bronza și concentrează-te pe zonele problematice, cele care se usucă cel mai rapid. Nu uita de un aport adecvat de apă. Asigură-te că te miști suficient pentru a permite corpului să beneficieze de un bronz uniform; răsucește-te la fiecare 15-30 minute. Evită expunerea la razele soarelui în intervalul 10 am - 4 pm, chiar dacă vremea este înnorată și protejează-ți ochii folosind o pălărie sau ținându-i închiși pe durata expunerii la soare. În final, după ce termini ședința de bronzare, este indicat să faci o baie sau un duș pentru a îndepărta orice loțiune, sare sau nisip de pe piele și hidratează-te din nou, eventual cu un produs pe bază de aloe vera.Sfatul specialistului
Următorul articol a fost realizat prin amabilitatea doamnei doctor Mariana Grigore, Medic Specialist Dermatolog, Doctor în Științe Medicale, Asistent Universitar, Clinica TOP DERM, Telefon: 0742418662, dr.mariana.grigore@topdermuni.rom, Site: http://www.olgasimionescu.com/:
Expunerea la soare are numeroase efecte benefice asupra organismului, de la stimularea sintezei de vitamina D la efectul pozitiv pe care îl are asupra psihicului uman, însa prezintă în egală măsură și efecte nedorite. Acestea variază de la efecte imediate (arsuri solare, insolație) la efectele pe termen lung, cele mai de temut (fotoîmbătrânirea cutanată și apariția cancerului de piele).
Pigmentarea cutanată este de două feluri:
• constitutivă - determinată genetic, respectiv culoarea naturală a pielii cu care ne naștem și
• facultativă - bronzul cutanat, ce se dezvoltă ca urmare a acțiunii razelor UV A și B asupra melanocitelor din piele, celule responsabile de sinteza pigmentului cutanat, melanina.
Melanina are rolul de a proteja ADN-ul din celulele pielii de efectele nedorite, cancerigene, ale UV. Astfel că, atunci când există expunere la UV, pielea se adaptează și se protejează de aceste efecte nedorite prin creșterea cantității de melanină, fapt ce determină închiderea la culoare a pielii și apariția bronzului.
Atunci când vorbim de un bronz sănătos ne referim la o închidere progresivă a culorii pielii, fără arsură, roșeață, bășici sau cojire, la persoanele care nu au factori de risc majori pentru melanom și care au capacitatea de a se bronza. Pentru că nu toți indivizii se pot bronza. Deși melanocitele încep să sintetizeze mai multă melanină ca urmare a expunerii la soare, capacitatea totală de sinteză este codificată genetic și nu asigură o cantitate suficient de protectoare în cazul tuturor indivizilor. În 1975, dermatologul american Fitzpatrick a clasificat pielea indivizilor în 6 fototipuri sau skin type-uri, în funcție de răspunsul acesteia la expunerea la UV (Tabel 1.)
Fototip |
Caractere genetice |
Reactivitate la soare |
Fototip I “fototip celtic/irlandez” |
piele albă, translucidă ochi albaștri/verzi păr roșcat sau blond deschis |
se arde la soare tot timpul nu se bronzează niciodată |
Fototip II |
piele deschisă, crem ochi albastri/verzi păr blond sau șaten |
se arde frecvent la soare se bronzează foarte greu |
Fototip III |
piele crem ochi orice culoare păr castaniu sau brunet |
se arde mai rar la soare de obicei se bronzează |
Fototip IV „fototip mediteranean” |
piele măslinie ochi căprui păr brunet |
nu se arde aproape niciodată se bronzează de obicei |
Fototip V „fototip asiatic” |
piele inchisă la culoare, maro închis ochi caprui păr brunet |
nu se arde niciodată se bronzează tot timpul |
Fototip VI „fototip african” |
pielea neagră ochi căprui păr brunet |
nu se arde niciodată pielea este natural închisă la culoare |
Tabel 1. Fototipurile cutanate Fitzpatrick
Astfel, nu se poate vorbi de un bronz sănătos în cazul indivizilor cu fototip I sau II, pentru că aceștia nu au genetic destulă capacitate de sinteză a melaninei. Daca se expun la soare aceste persoane vor obține cel mai frecvent arsuri solare. Și chiar dacă respectă recomandările generale de a nu se expune la prânz și de a utiliza creme de protecție solară, însă petrec un timp cumulativ mai mare la soare, obținând în cele din urmă un bronz, efectele negative ale radiațiilor UV pe o piele albă cumulate prin acest comportament, exclud posibilitatea ca acest bronz sa fie numit sănătos. În timp vor aparea alunițe, pete, riduri, îngroșarea pielii și un risc mai mare de cancere cutante. Cu cât o persoană face parte dintr-un fototip mai deschis, cu atât efectele negative ale UV se manifestă mai repede și mai puternic. Acesta este un alt motiv pentru care este dificil de numit un bronz sănătos în cazul persoanelor cu fototipuri deschise.
O altă categorie de persoane în cazul cărora nu se poate vorbi de un bronz sănătos o reprezintă cei cu alunițe multe, indiferent din ce fototip fac parte. Orice persoană cu alunițe trebuie sa fie verificată de un dermatolog măcar o dată în viață. În urma acestei verificări se stabilește dacă alunițele sunt sau nu periculoase și daca se poate expune sau nu (moderat) la soare.
Recomandările generale cunoscute de toată lumea (expunere între orele 8-11 și 17-19, folosirea cremei de plajă corect reaplicată la fiecare 2h) sunt utile, însă nu protejează în totalitate de efectele negative ale UV. UVB variază de-a lungul zilei și sunt cele mai puternice la prânz. UVB sunt cele care produc arsurile solare. Însă UVA sunt aproximativ constante de-lungul zilei și nu produc arsuri. Cremele de fotoprotecție asigură protecția împotriva UVB (prin SPF-ul înscris pe flacoane), însă în ceea ce privește UVA, deși există filtre protectoare, acestea nu sunt la fel de standardizate și de eficiente ca în cazul UVB. Iar transformarea alunițelor și apariția melanomului sunt urmări, în special, ale expunerii la UVA. Astfel, deși o presoană se poate bronza aparent sănătos, fără arsuri și folosind fotoprotecție, agresiunea prin UV cumulată în piele poate fi destul de mare.
În cazul copiilor nu se poate stabili fototipul cutanat pană pe la adolescență. Pielea copiilor este mult mai sensibilă la soare, ca urmare și arsurile apar mai frecvent. Arsurile solare făcute în copilările reprezintă un factor de risc major pentru dezvoltarea melanomului la adult, dar și pentru apariția alunițelor. Astfel, recomandările generale de fotoprotecție ar trebui respectate mai strict în cazul copiilor. Părinții nu ar trebui să-și facă griji pentru sinteza de vitamina D, întrucât 20 minute de expunere la soare pe zi sunt de ajuns, iar cremele de fotoprotecție nu asigură block total. În plus, din alimentație și suplimentarea profilactică obligatorie se asigură tot necesarul de vitamina D al copilului.
În ceea ce privește bronzul obținut la surse artificiale de UV (solar) acesta nu este recomandat, în special în cazul persoanelor cu alunițe. Există numeroase studii care au arătat riscul mai mare de cancere cutanate la persoanele utilizatoare de solar.
Un bronz sănătos poate fi obținut de persoanele ce prezintă genetic capacitate de bronzare și care nu au factori de risc pentru melanom (factorii de risc se stabilesc în cadul unei evaluări dermatologice), cu expunere dimineața (8-11) sau după-masa (17-19), pentru a evita arsurile solare, utilizând creme cu agent ecran SPF 30-50 și filtre anti-UVA, reaplicate generos la fiecare 2 h de expunere la soare sau după fiecare intrare în apă. Din punct de vedere dermatologic, chiar și respectând aceste măsuri, se recomandă ca expunerea la soare să fie cel mult moderată.
Mulțumim doamnei doctor Mariana Grigore pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.
Surse: www.healthline.com; www.rivertea.com; www.webmd.com