Majoritatea oamenilor consideră că operații mentale precum cititul și număratul dispun de un impact mai mare asupra funcționării creierului în comparație cu alergatul, joaca și învățarea mișcorilor. Pentru a "antrena" creierul însă este necesară o abordare diferită, nu una țintită asupra unei singure zone, ci asupra întregului sistem muscular.
Citește și: Anatomia creierului
Studii în domeniu
Cercetătorii au demonstrat faptul că energia unui alergător și relaxarea unui yoghin au efecte profunde asupra creierului. De fapt, anumite activități fizice pot să îi modifice în mod marcant structura. Aflând aceste "trucuri" descoperite în urma unor analize amănunțite veți reuși să identificați cele mai potrivite modalități de a vă pregăti fizic pentru provocări mentale, precum examene, interviuri și proiecte creative.
Memorie
Ce se întâmplă în mod exact? Partea din memorie care răspunde puternic la exerciții de tip aerobic este hipocampul. Experimente desfășurate în mediu controlat (în laborator) asupra copiilor, adulților și vârstnicilor au demonstrat faptul că această structură cerebrală crește pe măsură ce oamenii își tonifică corpul. Din moment ce hipocampul se află la baza sistemelor de învățare și memorare, descoperirea explică parțial efectele de stimulare a memoriei pe care le dețin exercițiile fizice de tip cardiovascular. În plus față de acest efect mai lent dar pe termen lung asupra memoriei, mersul pe jos în timpul (nu înaintea) învățăriii au ajutat la sedimentarea mai bună a limbajului nou, mai puțin cunoscut. Nu trebuie însă să exagerați deoarece un nivel crescut de activitate fizică poate determina creșterea nivelelor de stres (și în consecință se pot altera circuitele memoriei).Concentrare
Un alt beneficiu al exercițiului fizic în ceea ce privește creierul este că ajută la o concentrare mai bună și la menținerea sa un timp îndelungat. Un studiu efectuat asupra unui grup de școlari danezi a demonstrat faptul că alternarea lecțiilor cu sesiuni de 20 minute de aerobic au ameliorat nivelurile de atenție. O altă cercetare desfășurată în SUA asupra copiilor implicați în ore de educație fizică a constatat faptul că aceștia au devenit mai capabili să ignore distracțiile, să realizeze concomitent mai multe activități și să manipuleze mai bine informația din creier (intervenția efectuată a îmbunătățit performanța cognitivă și funcționarea creierului în timpul sarcinilor ce necesitau un control executiv mai bun; se demonstrează efectul cauzal al orelor de educație fizică și controlul executiv, susținând efectuarea lor în îmbunătățirea cogniției și sănătatea creierului). Și, nu în ultimul rând, un studiu asupra unui grup de adolescenți germani a demonstrat că 10 minute de joacă ce implică aptitudini de coordonare a îmbunătățit atenția.Îmbunătățirea sănătății mentale
Reprizele de activitate fizică pot dispune de efecte potente asupra dispoziției. Acea senzație de euforie care urmează unui exercițiu fizic intens este reală. Nivelele de narcotice din corp chiar cresc, însă nu este clar ce cantitate de endorfine ajunge efectiv în creier. În ceea ce privește exercițiile de tip yoga, când nivelele de stres cresc, deveniți tensionați, ritmul cardiac crește, iar atenția scade are loc o trecere la modul de "operare" al creierului fight or flight în mod automat, însă nu înseamă că depinde exclusiv de voi. Yoga urmărește comanda intenționată a mișcării și respirației, în schimb declanșând răspunsul de relaxare al corpului. Studiile științifice atestă această concluzie; astfel, unul din anul 2010 a expus participanții la 8 săptămâni de yoga zilnic și meditație. În paralel cu reducerea stresului pe care au raportat-o însuși participanții, scanările creierului au indicat micșorarea parțială a amigdalei, o structură din creier implicată în procesarea stresului, a fricii și a anxietății.
Exercițiul fizic constiuie de asemenea o modalitate de a depăși depresia. O analiză din anul 2013 a constatat faptul că atât exercițiile aerobice, cât și cele de rezistență au avut un efect moderat în tratarea simptomelor depresive (au funcționat la fel de eficient ca medicamentele sau tratamentele de specialitate).
Creativitatea
O mulțime de savanți au susținut faptul că mersul pe jos le dă aripi imaginației. În anul 2015 psihologii au demonstrat concret această concluzie. Mersul, fie pe bandă specială de alergare, fie pe jos a consolidat gândirea divergentă: componenta generatoare de idei a gândirii creative (un studiu desfășurat în anul 2014 a demonstrat că mersul deschide fluxul de idei și constituie o soluție simplă și robustă pentru creșterea creativității și intensificarea nivelului de activitate fizică). Nu a ajutat însă la gândirea de tip convergent.Încetinirea declinului cognitiv
Dovezile atestă faptul că menținerea unui tonus general bun ajută la menținerea sănătății creierului în perioada de îmbătrânire. Mai exact, există o legătură între exerciții aerobice și conservarea cognitivă; nu trebuie însă să fie exerciții extreme (30-45 minute de mers ușor pot să se protejeze de uzura mentală și întârzia instalarea demenței). Este important însă ca acestea să aibă loc cât mai devreme, înainte de instalarea semnelor îmbătrânirii.
Conform unui studiu desfășurat asupra unui grup de vârstnici, exercițiile destinate îmbunătățirii echilibrului, coordonării și agilității au avut un impact clar asupra structurii creierului și a funcției cognitive. Ședinte de 2 ori pe săptămână de ridicat greutăți pot dispune de un impact neurologic evident. Și dansul poate rejuvena creierul, doar o oră pe săptămână timp de 6 luni a contat în cazul unui grup de vârstnici (stimularea fizică și socială a consolidat bunăstarea lor cognitivă).
De reținut
Deși cercetătorii nu au stabilit exact mecanismul prin care exercițiul fizic devine un tonic cerebral, se consideră că este vorba despre un flux sanguin crescut, un aflux de hormoni de creștere și o expansiune a rețelei de vase de sânge din creier. Este posibil chiar ca mișcarea să stimuleze crearea unor noi neuroni.
Dimpotrivă, când stăm un timp îndelungat fără a realiza nicio activitate fizică crește riscul de: supraponderabilitate, diabet de tip 2, unele tipuri de cancer și deces prematur, indiferent de cât de multe exerciții fizice realizați. Șederea pe timp lung se consideră a încetini organismul, ceea ce afectează abilitatea corpului de a regla glicemia, tensiunea și de a descompune grăsimea corporală. Este vorba despre privitul la tv, folosirea unui computer, cititul, efectuatul temelor, călătoritul cu mașină/autobuz/tren (comportamente sedentare); în studiu nu este inclus dormitul.
Surse:
www.theguardian.com; www.nhs.uk; www.ncbi.nlm.nih.gov
Urmareste-ne pe Google News
