Ei bine, nu ești singura care urăște când cineva mestecă, plescăie, ronțăie sau soarbe! Aproximativ 15% din populație se află în situația ta și suferă de ceea ce se numește misofonie, o afecțiune psihică, mentală, cunoscută și sub denumirea de „sindromul sensibilității selective la sunete”.
Te enervează la culme sunetul făcut de o altă persoană care mănâncă? Ai putea suferi de misofonie!
Persoanele care suferă de misofonie sunt profund iritate de sunetele pe care cei din jur le produc atunci când mănâncă, mestecă, înghit, respiră sau cască. Uneori factorul declanșator poate fi cauzat și de anumite mișcări repetitive - când cineva tastează, apasă obsesiv pe mouse, închide și deschide în mod repetat un pix etc.
Potrivit WebMD, persoanele cu misofonie în stadiu incipient încep să simtă anxietate, dezgust, disconfort și nevoia de pleca imediat de lângă factorul declanșator. Misofonia într-un stadiu avansat, în schimb, se manifestă prin furie, ură, panică, disconfort emoțional și dorința puternică de a opri zgomotul sau persoana care produce zgomotul prin orice mijloace.
Citește și: 10 lucruri pe care le fac barbatii si care le enerveaza pe femei
Cei care suferă de această tulburare ajung să evite restaurantele, să mănânce sperat de familie, prieteni sau colegi de muncă sau, în situații mai avansate, să treacă la fapte și să atace fizic sau verbal persoana care produce zgomotele deranjante.
Misofonia poate debuta la orice vârstă, însă de obicei se declanșează în copilărie, între 9 și 13 ani. Este întâlnită mai des la femei, iar medicii încă nu sunt siguri cu privire la cauzele acestei tulburări. Rezultatele unui studiu recent, însă, ar putea explică motivul pentru care pe unii oamenii îi deranjează atât de tare sunetul produs de cei din jur când mănâncă sau beau.
Potrivit The Guardian, scanările cerebrale efectuate de cercetătorii de la Universitatea Newcastle au dezvăluit că persoanele cu misofonie au o conectivitate mai puternică între partea creierului care procesează sunetele și partea așa-numitului cortex premotor care se ocupă de mișcările mușchilor gurii și gâtului.
La studiu au participat un grup format din persoane cu misofonie su un alt grup de control cu voluntari care nu sufereau de misofonie. Când persoanelor cu misofonie li s-a redat un „sunet declanșator”, scanările au arătat că regiunea creierului implicată în mișcarea gurii și a gâtului a fost supraactivată în comparație cu cei care nu suferă de această tulburare.
Citește și: Bolile moderne: cum ne afectează sănătatea stilul de viață contemporan
Autorii studiului au mai descoperit și că sunetele declanșatoare activează, în rândul persoanelor cu misofonie, sistemul neuronilor oglindă al creierului care, potrivit abcmedicalcenter.ro, reprezintă o clasă specială de celule nervoase, cu un rol deosebit în cunoașterea directă, automată şi inconștientă a mediului înconjurător. Acești neuroni oglindă sunt că niște „senzori sociali” care conectează ce vedem la cei din jur cu zonele din creierul nostru. Ai observat cum de multe ori atunci când o persoană cască, la câteva secunde caști și tu? Așa și unele persoane cu misofonie ajung uneori să imite involuntar sunetul care le deranjează, că un soi de mecanism de apărare, care le aduce un anumit confort.
În cazul în care acest studiu, publicat în Journal of Neuroscience, va fi revizuit și de către alți specialist în domeniu care vor confirmă, ulterior, rezultatele, ar putea deschide calea către terapii mai eficiente pentru persoanele care suferă de misofonie. Autorii studiului susțin că sistemul neuronilor oglindă poate fi antrenat, astfel încât ar putea fi posibil că oamenii să rupă legătura dintre un anumit sunet care îi înnebunește și efectele supărătoare pe care le resimt.
Citește și: Legătura dintre sistemul imunitar și sănătatea psihică
- Surse: theguardian.com, jneurosci.org, webmd.com
- Sursă foto principală: istockphoto.com
Surse foto: istockphoto.com
Urmareste-ne pe Google News
