Informații despre tensiune mare, simptome
Tensiunea mare sau hipertensiunea reprezintă o problemă medicală gravă. Apare când forța sângelui care pompează prin artere este prea puternică. Atunci când inima bate, împinge sângele prin artere către restul corpului; când sângele presează pereții arterelor, tensiunea crește. În mod concret este determinată atât prin cantitatea de sânge pe care inima o pompează cât și prin rezistența sângelui din artere; cu cât este mai mult sânge pompat și cu cât sunt mai înguste arterele, cu atât valoarea sa este mai mare.
Trebuie subliniat faptul că tensiunea arterială poate avea valori diferite în momente diferite ale zilei, fiind de obicei mai crescută când vă treziți, după ce efectuați exerciții fizice sau când sunteți stresați. Este normal să aveți tensiunea mai mare pentru perioade scurte de timp. Însă, când tensiunea continuă să fie ridicată în cea mai mare parte a timpului, poate conduce la probleme grave de sănătate, precum boli cardiace.
Marea majoritate a persoanelor cu tensiune mare nu prezintă niciun fel de simptom clinic, chiar dacă valorile ajung la niveluri periculos de mari. De obicei tensiunea mare este depistată întâmplător în cadrul unui consult medical. În cazul în care simptomele sunt totuși prezente, acestea pot presupune: dureri de cap, greață sau vărsături, confuzie, probleme cu vederea, scurtarea respirației sau epistaxis (hemoragie nazală); acestea apar doar în situații extreme, potențial fatale. Drept urmare a faptului că simptomele nu sunt observabile, se pot instala boli cardiace și probleme renale chiar fără cunoștința persoanei în cauză.
Cauze și factori de risc pentru tensiune mare
Există două tipuri de tensiune mare: hipertensiune arterială primară (sau esențială) care tinde să se dezvolte treptat pe parcursul mai multor ani și pentru care nu a fost identificată o cauză și cea secundară cauzată de o afecțiune subiacentă. Aceasta din urmă tinde să apară subit și să determine valori mai mari ale tensiunii decât cea primară. Iată și ce afecțiuni se pot afla la baza sa: apnee obstructivă de somn, probleme renale, tumori ale glandei adrenale, probleme tiroidiene, anumite defecte congenitale în vasele de sânge, anumite medicamente (pilule contraceptive, medicamente pentru răceală, decongestionante, analgezice etc.), medicamente ilegale (cocaină și amfetamine), abuz de alcool.
Iată și factorii de risc pentru o tensiune mare: vârsta (odată cu înaintarea în vârstă crește și riscul de hipertensiune, în preajma vârstei de 45 ani fiind mai des întâlnită la bărbați, în timp ce la femei apare de obicei după vârsta de 65 ani), rasa (în special la afro-americani, la aceștia fiind mai des întâlnite și complicații grave subsecvente hipertensiunii), istoricul familial, supraponderabilitatea sau obezitatea (cu cât este mai mare greutatea corpului, cu atât este necesar mai mult sânge pentru o oferi oxigen și nutrimente țesuturilor, prin urmare crește volumul de sânge circulant, dar și presiunea de pe pereții arterelor), sedentarismul (persoanele care nu efectuează activitate fizică tind să prezinte tensiune mare; de asemenea sedentarismul crește riscul de supraponderabilitate), fumatul (crește tensiunea temporar, iar chimicalele din tutun pot afecta pereții arteriali, arterele îngustându-se; și fumatul pasiv are același efect), un aport prea mare de sare în alimentație (corpul va reține lichide ceea ce determină creșterea tensiunii), un aport prea mic de potasiu (acest mineral ajută la echilibrarea cantității de sodiu din celule), o cantitate prea mică de vitamina D (această vitamină poate influența o enzimă produsă de rinichi care are legătură cu tensiunea), un consum prea mare de alcool (mai mult de 2 băuturi pe zi pentru bărbați și 1 pentru femei pot influența tensiunea), stresul (determină o creștere temporară a tensiunii), anumite afecțiuni cronice (boală a rinichilor, diabet, apnee de somn). Chiar și sarcina poate contribui la o tensiune mare.
Deși hipertensiunea este cel mai frecvent întâlnită în rândul adulților, și copiii sunt expuși acestui risc; în cazul lor pot fi implicate probleme cu rinichii sau inima. De asemenea, un rol important îl joacă și un stil de viață nesănătos, precum o alimentație dezechilibrată, obezitatea și lipsa exercițiului fizic.
Mod de diagnostic pentru tensiune mare
Medicul va realiza mai multe măsurători ale tensiunii înainte de a vă diagnostica cu tensiune mare. De regulă, toți adulții ar trebui să aibă tensiunea verificată la fiecare 1-2 ani dacă ultima valoare a fost mai mică de 120/80 mm Hg. În cazul în care suferiți de diabet, boală de inimă, probleme renale sau hipertensiune, trebuie verificată mult mai des, cel puțin o dată pe an.
Trebuie subliniat faptul că măsurarea tensiunii acasă dispune deseori de o acuratețe mai mare decât cea dintr-un cabinet medical. Este bine să fiți relaxați și să stați jos câteva minute înainte de test.
Tratament pentru tensiune mare
Scopul principal al tratamentului constă în reducerea tensiunii încât să aveți un risc mai redus de a dezvolta complicații. Dacă medicul pune un diagnostic de prehipertensiune, vi se pot recomanda modificări ale stilului de viață pentru a readuce tensiunea în parametri normali (rar se apelează la medicamente). Aceste modificări pot include: o alimentație benefică inimii (ce include potasiu și fibre), un aport crescut de apă, exerciții fizice zilnic timp de cel puțin 30 minute, renunțarea la fumat (dacă este cazul), limitarea consumului de alcool și a cantității de sodiu alimentar, reducerea stresului și menținerea greutății în parametri normali. Este bine în cazul femeilor însărcinate să monitorizeze constant valoarea tensiunii pentru a preveni eventuale complicații.
Citește și: Hipertensiunea arteriala si hipertensiunea indusa de sarcina
Surse:
www.ncbi.nlm.nih.gov; www.mayoclinic.org; https://medlineplus.gov
Urmareste-ne pe Google News
