Nimeni nu mi-a spus că a fi mamă înseamnă să mă mulg în baia unui avion

Nimeni nu mi-a spus că a fi mamă înseamnă să mă mulg în baia unui avion!

Era primul meu zbor fară bebelușul meu de 18 luni și prima mea călătorie în scop de serviciu după mai bine de doi ani. Zburam de la Londra la New York pentru a-i lua un interviu lui Venus Williams, în cadrul unei conferințe de presă. Eram entuziasmată. Biletul de avion era rezervat. Perspectiva de a petrece ore neîntrerupte deasupra oceanului, fără wifi și cu nimic altceva decât un teanc de reviste care să-mi atragă atenția era tentantă. Inutil să mai spun că primul meu zbor fără copil nu a fost așa cum am visat.

În dimineața călătoriei, aveam un plan clar. Taxiul trebuia să mă ia la 5:30 dimineața. Aș fi hrănit bebelușul cu 30 de minute înainte de a pleca, astfel încât: a) să nu îmi simtă prea tare lipsa la micul dejun și b) să-mi las sânii să se relaxeze cum trebuie înainte de călătoria transatlantică.

Dar, când m-am furișat în camera copilei mele, ea dormea atât de liniștită, ca un îngeraș, în pătuțul ei și nu am avut curajul să o trezesc. Mai ales că, în caz că nu s-ar fi culcat la loc, l-aș fi lăsat pe soțul meu singur să încerce să o liniștească. Mă simțeam deja destul de prost că urma să fiu plecată 72 de ore de acasă, așa că nu am trezit-o și am închis ușa dormitorului ei.

La început, totul a decurs destul de bine, chiar și în condițiile stresului suplimentar de a călători în timpul pandemiei. Am reușit să trec de securitate la timp, am intrat într-un salon de aeroport și am reușit să mă prioritizez pe mine și să mănânc ceva, ceea cepentru o mamă obișnuită să se pună adesea pe ultimul loc în detrimentul copilului, este un mare câștig. Am urcat în avion și totul era minunat. M-am folosit de bonsurile pe care le aveam în cont pentru a-mi rezerva bilete la clasa întâi, m-am așezat în scaunul meu cu un pahar de ceva vag spumos și am suspinat de bucurie când pilotul ne-a dat o estimare de zbor de aproximativ opt ore. Opt ore de timp neîntrerupt pentru MINE! Fericire, m-am gândit, în timp ce mi-am conectat căștile, mi-am pornit playlistul cu muzică de la Lizzo și am început să mă apuc să devorez revistele glossy și să mă pun la curent cu ultimele bârfe din showbiz.

Citește și: 5 motive pentru a alege o pompă de sân manuală

Dar, după cinci ore de zbor nu numai bârfele erau fierbinți, ci și eu! Pentru că nu îmi alăptasem copilul de dimineață, sânii mei au început să se umfle și să devină foarte sensibili și dureroși la atingere. Eu îmi bebelușul de opt ori pe zi, iar acum trecuseră câteva ore bune de când nu mai făcusem asta, iar sânii mei începuseră să fie la fel de umflați precum pectoralii lui Arnold Schwarzenegger în vremurile sale bune.

Mă așteptam să fiu nevoită să extrag puțin lapte în timpul călătoriei mele și aveam o pompă de sân portabilă, fără baterii, din silicon, ascunsă în bagajul de mână. În mod normal, funcționează de minune. Așa că am băgat mâna în dulapul de deasupra capului, mi-am scos geanta cu plasă în care se aflau accesoriile mele de pompare și m-am îndreptat spre baie - încercând să fiu cât mai discretă posibil.

M-am strecurat în cabina mică și am încercat să sterilizez zona chiuvetei cu dezinfectantul de mâini pe care mi l-au dat în pachetul de „bun venit la bord”. Mi-am așezat pompa pe blatul de la toaletă și am început să mă dezbrac de cele cinci straturi de haine pe care le purtam pentru a mă feri de aerul condiționat din avion. Când sânii mei au fost în sfârșit eliberați, am atașat pompa și am lăsat-o să-și facă magia.

Dar cred că anxietatea mea de a încerca să mă mulg și de a scăpa de presiunea pe care o simțeam din cauza laptelui acumulat, au făcut ca pompa să nu aibă un debit așa cum m-aș fi așteptat. Am scos pompa și am atașat-o din nou de trei ori, dar nimic. Trecuseră deja 20 și ceva de minute de când eram în toaleta avionului așa că trebuia să grăbesc lucrurile cumva.

Așa că, în mijlocul zborului transatlantic, am luat problema în propriile mâini - la propriu - și am început să încerc să mă mulg cu mâna în chiuveta minusculă din baie. Oglinda din baie era acoperită de stropi de lapte. Podeaua toaletei era deja lipicioasă.Uitându-mă în oglindă, mi-am dat seama că eram un dezastru: obosită și cu o mască de ochi așezată în păr, pe post de bentiță, un sân într-o mână și o pompă de muls în cealaltă. Și credeți-mă, nu e deloc ușor să îndrepți jetul de lapte din sân spre o țintă precisă.

Citește și: Cum se pastreaza laptele matern?

Când am ajuns la conferință, după alte două reprize de muls, am dat peste un director executiv care mi-a spus că și-a petrecut dimineața mulgându-se în toaleta hotelului în timp ce se uita la fotografiile copilului ei de 12 luni pentru a încerca să obțină un flux constant, astfel încât să-și poată scuti bluza de mătase de scurgeri evidente.
În timp ce ne compătimeam una pe cealaltă, am căzut de acord că mamele sunt nevoite să se mulgă în cele mai nepotrivite locuri pentru că nu există locuri special amenajate pentru astfel de situații.

Imaginați-vă dacă mamele ar proiecta avioane. În loc să ocupe spațiul prețios al avionului cu o zonă de bar fantezistă și rar folosită, destinată exclusiv pasagerilor de la clasa întâi, ar exista covorașe și bănci de joacă pentru copii, canapele de pluș în care mamele s-ar putea strecura pentru a alăpta, o zonă dedicată pompării cu prize pentru pompele de san cu baterii, o mulțime de șervețele pentru bebeluși la îndemână... dar ce spun eu aici. Astea-s doar fantezii care își fac veacul prin capul meu, în timp ce mă înghesui într-o altă baie mică în avionul care mă duce înapoi acasă.

Citește și: Iată de câte ori trebuie să folosești pompa de sân când alăptezi