„Știam că ceva nu e în regulă cu mine, dar nu am vrut să recunosc asta față de mine și față de ceilalți. Așa am pierdut 5 luni prețioase din viața fiului meu”, povestește Sînziana, pentru The Mirror.
Ea și partenerul său, Radu, s-au mutat din România în Derby, Anglia cu mai mult de 10 ani în urmă. Cei doi și-au dorit mereu să întemeieze o familie și au fost extrem de fericiți când au descoperit că urmează să aibă primul copil, în 2019.
„La finalul sarcinii mă simțeam puternică și încrezătoare. Mi-am dorit să nasc natural, însă nașterea a fost una complicată. Am stat în travaliu timp de 14 ore, iar la final eram extenuată, dar și speriată. Medicii mi-au făcut cezariană de urgență”, mai povestește.
Experiența nașterii prin cezariană a fost una traumatizantă și s-a lăsat cu multe emoții, pe care Sînziana le-a dus cu greu. S-a recuperat extrem de greu după cezariană și la început, a avut dificultăți în a alăpta.
„Am simțit că l-am dezamăgit pe Jacob, fiul nostru. Simțeam că nu sunt o mamă bună”, mărturisește ea.
Aceste emoții nu au trecut de la sine, ca în cazul stării de baby-blues a mămicilor. Îi era din ce în ce mai greu să facă lucruri firești, dar mai ales, să aibă grijă de bebeluș fără să fie copleșită de gânduri negative.
„Mă comparam mereu cu alte mame și mi se părea că eu nu sunt așa cum trebuie. Nu îmi venea să fac nimic, mă simțeam copleșită de cele mai banale activități. Începusem să nu mai vreau să stau singură în casă. Îi dădeam mesaj lui Radu și îi spuneam să vină acasă de la muncă, pentru că nu mai pot sta singură în casă”, își amintește.
La acel moment, Sînziana nu știa mai nimic despre depresia post-natală și o bună perioadă de timp nici nu a spus celor dragi cât de greu îi este, de teamă să nu pară „incompetentă”.
„M-am tot luptat cu mine și starea mea, dar ajunsesem la fundul prăpastiei, ca să zic așa. Simțeam că celorlalți le-ar fi mai bine fără mine. Abia după 5 luni am decis să cer ajutorul medicului, care mi-a dat tratament cu antidepresive. Am pierdut primele 5 luni din viața fiului meu pentru că mi-a fost prea teamă să cer ajutorul”.
Din momentul în care a început tratamentul, viața ei s-a schimbat în bine. Tot de atunci a învățat că starea de sănătate fizică și psihică a bebelușului depinde mult de starea mamei. Cu alte cuvinte, dacă mama e bine și bebelușul e bine.
Așadar, la al doilea copil, lucrurile au fost diferite.
„Am optat pentru cezariană, pentru că era varianta cea mai sigură. Am învățat multe lecții după nașterea primului copil, așa că am fost mult mai pregătită la al doilea. Vreau să transmit tuturor părinților că nu trebuie să le fie rușine cu ceea ce simt și să apeleze la ajutor atunci când simt că nu se mai pot descurca singuri”.
Ne bucurăm că Sînziana a depășit perioada grea din viața ei și că acum este fericită alături de familia sa.
Tu ai experimentat vreodată depresie postnatală? Dar cineva cunoscut ție?
Surse foto: themirror.co.uk
Surse articol: themirror.co.uk