Craciunul in Romania: traditii, datini si obiceiuri

Istoria Craciunului in Romania

Craciunul s-a sarbatorit inca din perioada pre-crestina. Se spune in data de 25 decembrie, dacii sarbatoreau Saturnaliile. Aceasta era sarbatoarea in care oamenii bogati faceau cadouri celor saraci.

De asemenea, vechile legende spun ca in ziua de Craciun, coborau din munti ciobani imbracati cu piei de oi. Acestia aduceau crengi de vasc, pe care il foloseau ca leac pentru bolile oamenilor si animalelor.

Inca din strabuni, Craciunul a fost asociat cu focul si lumina. Oamenii isi luminau curtile si casele, pentru ca Zeul Soare sa-si reincarce puterile.

Craciunul a devenit incetul cu incetul, o sarbatoare crestina. Aceasta celebreaza Nasterea Lui Iisus Hristos. In Ajunul Craciunului slujitorii Bisericii mergeau din casa in casa, pentru a prevesti marele eveniment ce urma a doua zi. In trecut, ca si acum, sarbatoarea era o zi de repaus total. Chiar si sclavii erau scutiti de muncile zilei. Prin legile civile, erau oprite spectacolele si jocurile.

Traditiile Craciunului in Romania

Postul Craciunului

Postul Craciunului este perioada de 7 saptamani, in care crestinii se pregatesc spiritual pentru sarbatoarea Nasterii Pruncului Sfant. In post, oamenii nu consuma niciun produs de origine animala precum, carne, oua sau lactate.

Exista anumite zile, numite simbolic "dezlegari", in care crestinii au voie sa consume peste. Postul Craciunului incepe in data de 14 noiembrie si se termina in 25 decembrie.

Ziua de Ignat

Sfantul Ignat este ziua in care se sacrifica porcul. Aparent, este un obicei care incalca normele cu privire la drepturile animalelor. In fapt, este o traditie care se transmite din generatie in generatie, pe meleagurile romanesti.

Taierea porcului are loc in data de 20 decembrie. Acest obicei este intalnit in special la familiile de la tara. Porcul este sacrificat pentru ca masa de Craciun sa fie plina de mancaruri traditionale. Carnati, caltabos, toba, tochitura, piftie sunt cateva dintre produsele traditionale pregatite de romani, din porcul pe care l-au crescut timp de un an intreg.

Obiceiul este mentinut din perioada pre-crestina. Oamenii sacrificau animale, in special porci, ca ofranda pentru zeitati. Sacrifiul venea ca multumire pentru roadele anului ce-a trecut.

Colindele

Colindele de Craciun din Romania sunt mai mult decat simple cantece. Mesajele acestora sunt pline de urari de belsug, prosperitate si sanatate. Copiii merg din casa in casa, in ziua si seara de Ajun sa vesteasca Nasterea Domnului. Acestia sunt imbracati in port popular, specific zonei. Sunt primiti cu bucurie si recompensati cu fructe si colaci sau bani pentru urarile facute.

Traditia acestora s-a pastrat din timpuri stravechi. In urma cu multi ani, colindele se cantau in timpul solstitiului de iarna. Erau considerate incantatii pagane, rostite pentru ca roadele pamantului sa fie imbelsugate in anul urmator. Se foloseau diverse instrumente, care faceau zgomot pentru a tine spiritele rele la distanta.

Bradul de Craciun

Bradul este cel mai important arbore al romanilor. Este prezent in toate cele trei etape ale vietii unui om: botez, nunta si inmormantare. A devenit o traditie de Craciun pentru ca se spune ca este arborele ce aduce prosperitate, noroc si fertilitate.

In Ajunul Craciunului, toti membrii familiei, cu mic cu mare incep impodobirea bradului. Globuletele colorate, luminitele si beteala sunt accesoriile ce incarca frumos bradul de Craciun.

Bradul este tinut pana in data de 7 ianuarie, cand oficial sezonul sarbatorilor de iarna se incheie cu sarbatoarea Sfantului Ion.

Mancarea de Craciun

In Romania, principala parte a sarbatorilor este mancarea. De Craciun, masa se transforma intr-un adevarat festin culinar. Sarmale, carnati, sunca si friptura afumata, ciorba de perisoare, piftie si cozonac sunt cateva dintre felurile de mancare pregatite de romance. Gospodinele incep pregatirile cu 2 sau 3 zile inainte de Craciun, pentru a se asigura ca totul este gata pentru masa de Craciun.

Vechi obiceiuri de Craciun in Romania

Obiceiurile romanesti cuprind o serie de superstitii si practici, originare din vechile mituri crestine.

Dupa taierea porcului, sangele care se scurgea era adunat si pus la uscat. Urma sa fie macinat, iar praful era folosit ca remediu pentru guturaiul copiilor, sperieturi si alte boli. Copiii erau afumati cu el de-a lungul intregului an.

In seara de Ajun, in pragul casei era asezat un vas cu grau, peste care treceau colindatorii. In zilele urmataroare, graul era dat animalelor, pentru a avea spor, ca si colindatorii.

In Bucovina, in Ajunul Craciunului se punea pe masa un colac si un pahar de apa. Se spune ca in acea noapte, se deschid cerurile pentru ca mortii sa se mai intoarca o data la casele lor. Gusta din colac si isi umezesc buzele cu apa, sa le ajunga pana la urmatorul Craciun.

In ziua de Craciun nu se da cu matura. A doua zi, in schimb se aduna gunoiul si se pune la tulpina pomilor, pentru rod imbelsugat.

In dimineata de Craciun, copiii se spalau pe fata cu apa curata de izvor, in care puneau un ban de argint. Faceau asta pentru a fi curati si feriti de boli ca argintul.

Surse: www.indobase.com, www.uncover-romania.com, www.theholidayspot.com, www.travelaway.me, http://www.whychristmas.com, www.pocketcultures.com, www.crestinortodox.ro.