Dr. Daniel Rogojan: Părinți, nu mai asociați dentistul cu Bau-Bau!

Doctor Daniel Rogojan, Medic stomatolog și tehnician dentar, a oferit următoarele informații la evenimentul Qbebe, Școala Părinților Responsabili:

Sunt tehnician dentar de 14 ani, doctor stomatolog generalist de 8 și tată de 6 luni. Prima problemă este că medicul stomatolog ajunge asociat cu Bau-Bau. Deschizi ușa, copilul alb la față, ochii roșii de plâns și părinții supărați. Nu ai cum să ajungi la asemenea copil. Nu mai asociați medicul cu un personaj negativ. Încercați să îi spuneți că este un specialist prezent ca să îi răspundă la orice întrebare, să îl ajute cum poate, nu doare nimic, avem inhalo-sedare. Nu putem colabora când copilul ne asociază cu un personaj negativ. Spală-te pe dinți sau ajungi la medicul stomatolog. Trebuie să existe o colaborare între părinte și medic, altfel nu se poate.

Ce tetine trebuie să folosească un copil

Colegiul Medicilor Români nu mai recomandă tetina rotundă cu gaură pe mijloc. De ce au apărut tetinele ortodontice? Copilul se naște cu un decalaj între mandibulă și maxilar de 8 mm. În timp ce el este alăptat sau suge din tetină își stimulează efectiv mandibula și mușchii mandibulari, iar acel decalaj dispare cu timpul. Cu cât este mai ușor pentru el să sugă laptele, cu atât nu este stimulată mandibula. Și rămâne efectiv cu o mandibulă mai în spate sau mai prost dezvoltată. Sunt destule cazuri în care mandibula este mai mică, dată în spate.

Cel mai bun este laptele matern, dar când nu se mai poate trebuie neapărat o tetină ortodontică. La fel cu viteza de hrănire, copilul trebuie să depună un anumit efort să sugă laptele; dacă lucrurile sunt prea ușoare pentru el, nu-și stimulează efectiv mandibula, maxilarul, nu obosește îndeajuns.

Obiceiurile vicioase

Dintre obiceiurile vicioase, primul și cel mai grav pentru noi este suptul degetului. Acesta dă mari probleme, nu neapărat cât se înclină dinții din față, frontalii, lipsa ocluziei complete, ci că apasă cu dintele în palat. Ajunge să își distrugă bolta palatină, afectează nasul, apar multe complicații. Noi recomandăm ca suptul degetului să fie înlocuit cu suzeta. Nici ea nu este ideală, dar trebuie să fie ortodontică, anatomică. Obiceiurile vicioase nu trebuie întrerupte brusc, aproape niciodată această acțiune nu are rezultatul dorit, apar întodeauna probleme de alimentație, de somn, totul se face treptat, din aproape în aproape. Problema cu respirația orală este că cel mic nu trebuie învățat să respire pe nas, știe de la natură. Când respiră majoritar pe gură înseamnă că este o problemă. Trebuie căutată sursa problemei și rezolvată. Când respiră predominant pe gură înseamnă o gură uscată, un nivel de salivă mai scăzut, pH ridicat și apoi apar cariile. Cauzele pot fi de la nas înfundat până la polipi, trebuie căutată cauza și rezolvată. La fel și cu masticația unilaterală; când mănâncă doar pe o parte, așa s-a obișnuit, nu este normal pentru dezvoltarea lor. Apar mari probleme în dezvoltare până la dureri și disfuncții în articulația temporo-mandibulară. Se dezvoltă mai mult pe o parte, iar o parte rămâne atrofiată, apar probleme de ocluzie, de mușcătură etc.

Periajul dentar

Niciun copil nu vrea să se perie pe dinți la început. Deși, înainte ca el să ia periuța, trebuie să luați voi periuța degetar și să începeți rutina. Când ne periem pe dinți? Când apare primul dinte. Periem dinții pe care vrem să îi păstrăm. Medicii învinovățesc părinții 100%, dinții nu ies cariați. Copilul nu are nicio vină, toată responsabilitatea se mută asupra părintelui. Părintele nu trebuie să știe tot, dar trebuie să meargă la un control când observă o problemă și periodic. Nu trebuie să știți tot ce se întâmplă, mai ales la niște dinți temporari care pot influența semnificativ dinții permanenți.

Și la nivel de copii, dar și de adulți, nimeni nu se periază seara pe dinți. Deși este cel mai important. La ora actuală OMS spune că periajul de seară este esențial și pe timpul zilei puteți să vă periați când vreți, fără a sări peste cel de seară. Noaptea corpul uman stă, nu vorbește, nu mănâncă. Saliva nu se plimbă prin gură, gura nu se autocurăță, pH-ul crește, cariile apar noaptea în general. Ziua, orice s-ar întâmpla, se plimbă saliva, vorbește, mănâncă, schimbă pH-ul. Dar noaptea nu.

La adulți, la fel ca și la copil, nu trebuie să periați repede și scurt. În cel mai rău caz sângerează gingiile. Întotdeauna trebuie ușor și mai mult. Minim 2 minute. Există clepsidre speciale, le puteți pune melodii, îl păcăliți cumva. Nimeni nu vrea să se perie pe dinți. Puteți cumpăra periuțe cu blocaj ca să nu își bage periuța prea adânc. Cu răbdare și perseverență se poate.

Migrările dentare se referă tot la dinții temporari. Odată pierdut un dinte ceilalți sigur nu o să rămână acolo, ceea ce dă alte probleme. Dacă se pierde un dinte osul de acolo nu mai are susținere, se retrage și poate apărea deficitul de creștere alveolară. Se poate ajunge la probleme cu osul sub un dinte temporar pierdut împiedică erupția unui dinte definitiv. Întodeauna tulbură erupția dinților permanenți; dintele permanent nu mai iese acolo unde trebuie, ci caută calea mai ușoară. Dacă un premolar trebuia să iasă, ajunge să o facă unde este ceva lipsă. Dinții temporari trebuie întotdeauna tratați și ținuți cât mai mult. Au o valoarea foarte mare, nu trebuie să vă gândiți că oricum se pierd și nu contează.

Molarul de 6 ani

Primul dinte pe arcadă permanent este molarul de 6 ani. Toți părinții îl consideră al șaselea dinte temporar. Nu se gândesc că este permanent, fiind diferență de 3 ani față de cei temporari. În plus, dinții temporari sunt în număr de 20 împărțiți în 4 arcade – sus, jos, stânga, dreapta. Pe o arcadă sunt 5 dinți. Acesta iese în spatele lor. Sunt 5 dinți temporari, iar molarul de 6 ani iese în spate. Este de o importanță uluitoare. El stabilește mușcătura finală a viitorului adult. Sunt 4 dinți – sus, jos, stânga, dreapta. Cum mușcă pe ei așa va mușca pe toți dinții. El definește și restul erupției. Dacă molarul de 6 ani iese mai în față, caninul nu o să mai aibă loc pentru că împinge premolarii. La fel cu relația ocluzală, dă etajul feței. Dacă adultul va zâmbi normal, dacă are ocluzia prăbușită, totul se stabilește acum, în funcție de cum iese și cât de mult rămâne pe arcadă. Datele pentru România arată că molarul superior la 7 ani 12% este cariat. Iar la 12 ani 52% au molarul cariat. La molarul inferior la 7 ani este 25% cariat, iar la 12 ani 70%. și pentru viitoarele lucrările dentare, nimic nu se compară cu molarul de 6 ani și cu caninul. Sunt dinți de rezistență. Poți să faci lucrări pe acești dinți, sunt foarte importanți.

Sigilarea dentară

Sigilarea dentară nu este o plombă, ci se face pe un dinte absolut perfect. Dacă dintele a prins o marmorație sau culoare este caz de tratament. Sigilarea se face în două cazuri, când există un relief ocluzal accidentat adică dinții sunt foarte abrupți, au văi, au fosete, existând o predispoziție pentru retenție alimentară. Sunt șanse să facă carie acolo sau cu o carioactivitate crescută, pe scurt o igienă precară. Dacă din molarii de 6 ani au ieșit toți frumos și unul e cariat ceilalți 3 trebuie obligatoriu sigilați pentru că va veni și acolo periuța. Nu este plombă pusă. Uneori se frezează puțin, uneori deloc, în funcție de cât de ascuțit este relieful și se sigilează cu un compozit sau diferite materiale. Efectiv ca să ajute la o curățire mai ușoară și să nu apară carie.

Caria de biberon nu este dată de biberon, de forma sau de materialele lui. Ci de laptele dulce, ceaiul îndulcit, mierea cu care este dat biberonul. Niciodată biberonul nu produce efectiv carie. Nu mai asociați forma sa cu caria. Este un lucru serios pentru că are o evoluție rapidă. Dar cauza ei este că rămâne lapte sau ceai, miere în gura copilului. Cu o igienă bună nu se întâmplă asta.

Urmăriți aici discursul complet: