Dragi părinți, dați-l în m$%*ii lui de telefon!

De fiecare dată când cineva mă aude cum zic despre faptul că după ora 18.00 în timpul săptămânii și în tot weekendul nu răspund la telefon, la emailuri, la orice formă de a încerca să mă contacteze cineva se uită cumva ironic la mine. Pe sistem ”da, măh, bine, sigur, îhî”.
Până încearcă să facă asta. Până încearcă să mă contacteze după 18.00 în timpul săptămânii și în weekend. Și își dă seama că e fix cum zic. Și că încearcă degeaba.

Pentru că mi-am însușit în ADNul meu social și de business sistemul #După18FărăWeekend

Altfel, pentru oricine din afara cercului format din familia extinsă și prieteni dragi, timpul meu după 18.00 în timpul săptămânii și zilele de weekend în integralitatea lor nu este disponibil.
Și îți recomand din tot sufletul să faci asta. Pentru că îți zic mai jos ce mi s-a întâmplat mie de când aplic acest sistem, de mai bine de 4 ani.
Cu mențiunea că, firește, înainte eram și eu ca tine, adică eram disponibil oriunde, oricând și pentru oricine (credeam că așa se trăiește viața socială și profesională, vai mie…).
Dar hai să îți spun pentru început de ce am vrut să schimb ceva în viața mea și de ce m-am gândit să aplic sistemul ăsta #După18FărăWeekend. S-ar putea să te regăsești în ce zic…
Eram stresat, eram epuizat.
Mă simțeam vinovat că nu petrec mai mult timp de calitate cu familia mea.
În special cu copiii. Iar timp de calitate înseamnă inclusiv faza pe care eu am numit-o ”dragi părinți, dați-l în morții lui de telefon”. Și timp de calitate înseamnă acele momente în care te gândești DOAR la faptul că ești cu ai tăi dragi și că altceva nu mai contează, măcar în acele momente.

Fă acest test. Și, ca să te motiveze, îți spun mai jos cele trei chestii majore (și superbe!) care mi s-au întâmplat de când am aplicat sistemul #După18FărăWeekend.

Am câștigat respectul celor care merită respectul meu.
Mi-a crescut businessul.
Mi-am recuperat familia.
Uite, mă emoționez și acum, când scriu aceste rânduri. Este greu să îți explic cât de mult a însemnat pentru mine să îmi dau seama că acele câteva minute în plus pe care le petrec cu copiii mei și cu doamna mea (căci despre câteva minute în plus vorbim aici, nu că stăm toată ziua unul în brațele celuilalt!) sunt pur și simplu printre cele mai dragi momente care mi se întâmplă în viață.
Să știi că nu ai cum să te bucuri cu adevărat de aceste momente dacă nu ieși din starea păcătoasă de a fi conectat permanent, oriunde și oricum la lumea din jur. Nu ai cum, pur și simplu nu ai cum!
Pentru că acele minute nu se măsoară cu ceasul, ci se măsoară cu sufletul. Iar, când sufletul tău este în altă parte…
Citește textul integral aici.