7 ceaiuri care conțin serotonină

Ce este serotonina

Înainte de a descoperi câteva ceaiuri care conțin substanțe ce stimulează producerea serotoninei, trebuie să știi ce reprezintă aceasta și de ce este importantă pentru sănătate. Pe de o parte, serotonina este un neurotransmițător, adică transmite mesaje între diverse regiuni ale creierului și de la acestea, prin tot corpul. Aproximativ 10% din ea se produce în creier. 

Pe de altă parte, serotonina este un hormon secretat de glanda pineală. Aceasta din urmă este situată între cele două emisfere ale creierului, are dimensiunea unui bob de mazăre și este responsabilă de reglarea hormonilor feminini, influențând ciclul menstrual și fertilitatea. De asemenea, glanda pineală produce și un alt hormon, melatonina, esențial în reglarea ritmului circadian: ciclul de aprox. 24 de ore, ce are loc la nivel comportamental, mental, fizic, fiind un răspuns al organismului la alternanța lumină-întuneric. 

Rolurile serotoninei sunt multiple, de ea depinzând:

• Dispoziția: serotonina te ajută să fii binedispusă, mai calmă, să te concentrezi mai bine și să te bucuri de stabilitate emoțională. Din acest motiv are și denumirea de „hormonul fericirii”;
• Digestia: cea mai mare parte din serotonină, cam 90%, se regăsește în celulele de pe tractul intestinal. Serotonina sprijină buna funcționare a musculaturii intestinale, îți protejează intestinele, iar acestea pot stimula producerea de serotonină pentru a elimina din corp alimentele care irită sau produșii toxici. De pildă, senzația de greață apare când serotonina se eliberează în intestine mai rapid decât poate fi digerată;
• Sănătatea oaselor: un nivel prea ridicat al serotoninei în intestine duce la fragilizarea oaselor și crește riscul de fracturi și de osteoporoză;
• Procesul de vindecare a rănilor: se poate realiza datorită serotoninei eliberate de trombocite. Acestea sunt celule aplatizate, ovale sau rotunde, care sunt necesare pentru coagulare. Serotonina contribuie la îngustarea celor mai mici vase de sânge, arteriolele, astfel încât fluxul sanguin să încetinească și să se poată produce coagularea;
• Somnul: serotonina și un alt neurotransmițător, dopamina, influențează calitatea somnului. Totodată, serotonina sprijină producerea melatoninei;
• Sănătatea sexuală: împreună cu dopamina, serotonina stimulează libidoul. 

Semne că ai un nivel scăzut de serotonină

Medicul îți poate spune dacă în organismul tău există un deficit de serotonină mai ales pe baza unor simptome specifice, dar și orientându-se după rezultatele unei analize de sânge: serotonina serică. Problemele care pot surveni când există un nivel scăzut al serotoninei se referă atât la prezența unor afecțiuni mentale, cât și la manifestări legate de sănătatea fizică.

Impactul unui nivel redus al serotoninei asupra sănătății psihice

Dovezile care arată că în creier nu se produce suficientă serotonină sunt:

• Fluctuațiile frecvente ale dispoziției;
• Depresia;
• Stările de anxietate;
• Tulburarea de panică: se referă la situația în care ai cel puțin 2 atacuri de panică pe zi și când ești nevoită să-ți schimbi rutinele pentru a încerca să le eviți;
• Tulburarea obsesiv-compulsivă: se manifestă când o persoană are gânduri recurente, pe care nu le poate controla (obsesii) și/sau comportamente (compulsii) pe care simte nevoia să le repete cât mai mult;
• Schizofrenia: este o boală cronică, severă, care afectează modul în care o persoană gândește, acționează, în care își exprimă emoțiile, în care percepe realitatea și în care poate relaționa cu cei din jur;
• Fobiile: frici excesive, iraționale;
• Tulburările de memorie;
• Hiperactivitatea;
• Insomniile;
• Dificultățile de concentrare, deficitul de atenție.

Efectele nivelului redus de serotonină asupra sănătății fizice

Fiind implicată în numeroase procese, nu este de mirare că, în cazul în care serotonina este insuficientă, în organism apar probleme variate, ca de exemplu:

• Tulburări digestive: dacă există un deficit al serotoninei crește riscul de a dezvolta sindromul intestinului iritabil;
• Îngreunarea procesului de vindecare a rănilor: nivelul scăzut de serotonină afectează și procesele de coagulare; 
• Incontinență urinară: întrucât serotonina transmite semnale nervoase și la vezică, când există un deficit al acestui neurotransmițător nu este exclus să intervină mai des nevoia urgentă de a urina;
• Somatizarea: când te confrunți, inexplicabil, cu diverse dureri, cu palpitații, cu stări de leșin, cu senzație de greață, cu dureri de stomac, cu diaree etc. Aceste simptome nu au, de fapt, o cauză medicală asociată și îți provoacă stări de anxietate;
• Probleme de echilibru, de coordonare a mișcărilor;
• Diverse disfuncții sexuale: de pildă, se poate ajunge la ejaculare precoce. 

Plante medicinale care conțin serotonină

Absorbția serotoninei în creier este un proces complex și, pentru a-l stimula, poți să apelezi și la diverse plante. Studiile efectuate de-a lungul timpului confirmă următorul fapt: serotonina se găsește în toate formele de viață, inclusiv în peste 90 de specii și 37 de familii de plante, având roluri care țin de reglarea proceselor de creștere, de protejarea în fața factorilor de stres și de asigurare a supraviețuirii. În plus, anumite plante oferă și alți compuși valoroși, care contribuie la activarea serotoninei. Din ele poți prepara ceaiuri, utile pentru a-ți readuce zâmbetul pe buze și starea de liniște.

Printre cele mai recomandate ceaiuri care conțin ingrediente ce cresc nivelul de serotonină sau care influențează pozitiv sinteza acesteia sunt cele ce se obțin din:

• Plante nervine: hrănesc și susțin sistemul nervos central, asigurând calmul și echilibrul emoțional;
• Plante nootropice: au capacitatea de a da energie, de a stimula memoria, procesele de învățare, dar și de a îmbunătăți activitatea neurotransmițătorilor, inclusiv a serotoninei. Din acest motiv, nootropicele te feresc de anxietate sau depresie.

Iată câteva exemple de plante care se încadrează în categoriile menționate:

Camellia sinensis

Această plantă, originară din estul și sudul Asiei, este cea datorită căreia avem ceaiul verde. Consumându-l, ai certitudinea că te bucuri de efectele unuia dintre cele mai cunoscute nootropice: L-teanina. În afară de faptul că aceasta îmbunătățește capacitatea de învățare și de memorare, sprijină activitatea serotoninei la nivelul creierului. Astfel, ceaiul verde promovează relaxarea, fiind ideal să-l bei pe parcursul zilei.

În cazul în care știi că ai o sensibilitate ridicată la cafeină, evită acest ceai, pentru a nu ajunge să ai insomnii, stări de anxietate, senzație de greață sau diaree. Același lucru trebuie să-l faci și dacă te afli sub un tratament cu medicamente stimulante, folosite pentru deficit de atenție sau depresie.

Ghimbirul

Îl apreciem pentru rădăcinile sale cu aromă pătrunzătoare, picantă. Ghimbirul este un nootropic care favorizează creșterea nivelului celor doi neurotransmițători responsabili cu dispoziția: serotonina și dopamina. Dacă bei un ceai din această plantă scapi de anxietate și te simți mai relaxată, concentrându-te mai bine și fiind mai productivă. 

În situația în care ești însărcinată, stai de vorbă cu medicul tău înainte să consumi ceai de ghimbir. În același timp, nu îl consuma dacă ai pietre la vezica biliară, în contextul în care uleiurile volatile din ghimbir cresc secreția biliară. 

Lemongrass

Originară din sudul și sudul-estul Asiei, face parte dintre plantele nervine, cucerind prin aroma sa proaspătă, ca de lămâie.

Ceaiul de lemongrass este printre ceaiurile care conțin substanțe ce stimulează secreția de serotonină, ceea ce te asigură că îți poți calma corpul și mintea pentru a te bucura de un somn odihnitor. Altă calitate a acestui ceai este că scade nivelul hormonilor stresului și acționează ca un tonic nervos, fiind folositor și în caz de vertij. 

Nu trebuie să consumi ceai de lemongrass dacă te afli în oricare dintre următoarele situații:

• Ești însărcinată;
• Iei medicamente diuretice;
• Ai un nivel scăzut de potasiu în organism.

Rooibos

Plantă cu proprietăți nervine, originară din Africa de Sud, rooibos este un arbust înrudit cu leguminoasele. Pe de o parte, ceaiul de rooibos se distinge prin prezența a doi antioxidanți rari, care interferează cu producerea cortizolului, hormonul stresului. Din acest motiv, reușești să rămâi mai calmă chiar și în situațiile stresante.

Pe de altă parte, ceaiul de rooibos îți pune la dispoziție quercetină și quercitrin. Ambele substanțe au impact pozitiv asupra serotoninei și îți conferă o stare de bine. 

Sunătoarea

Se regăsește printre plantele medicinale cele mai utilizate în țara noastră. Una dintre cele mai importante proprietăți ale sunătoarei este de plantă nervină și tonic pentru sistemul nervos. Așa se explică de ce crește cantitatea de serotonină din creier, contribuind la instaurarea calmului și la combaterea stărilor depresive. De aceea, dacă vrei să adormi mai repede, bea un ceai de sunătoare înainte de culcare.

În ciuda acestor efecte pozitive, nu omite următorul fapt: sunătoarea nu se asociază cu medicamente pentru tratarea depresiei, în condițiile în care nivelul serotoninei poate crește prea mult. Într-o asemenea situație, se instalează sindromul serotoninergic, recunoscut după manifestări care variază de la diaree și frisoane până la febră, rigiditate musculară, ritm cardiac rapid etc. Oricare dintre aceste simptome trebuie să te determine să soliciți cât mai rapid sprijin medical.

De altfel, ceaiurile și suplimentele alimentare pe bază de sunătoare interacționează și cu alte medicamente. Consultă neapărat un medic înainte să le folosești dacă urmezi un tratament cu:

• Medicamente pentru stimularea somnului;
• Medicamente pentru tratarea epilepsiei;
• Anticoagulante;
• Contraceptive orale;
• Medicamente pentru hipertensiune arterială;
• Medicamente pentru scăderea nivelului colesterolului „rău”;
• Medicamente pentru tratarea migrenelor. 

Turmericul

Când te gândești la el, prima dată îți vine în minte imaginea sa de condiment care conferă o savoare exotică mâncărurilor. Turmericul este, însă, mai mult decât atât, fiind un antioxidant puternic, capabil să protejeze creierul de inflamații. Datorită compusului numit curcumin, care îi dă culoarea specifică, are proprietăți antidepresive și impulsionează producerea serotoninei. În aceste condiții, apelează cu încredere la ceaiul de turmeric, o soluție naturală pentru a te binedispune și pentru a avea gânduri pozitive. 

Ferește-te de ceaiul de turmeric dacă:

• Ești însărcinată;
• Alăptezi;
• Ai calculi biliari;
• Te afli sub un tratament cu medicamente anticoagulante;
• Ai diabet și iei medicamente destinate scăderii nivelului de zahăr din sânge. 

Valeriana

În calitatea sa de nootropic, valeriana se folosește mai ales pentru a diminua impactul stresului și pentru a induce starea de relaxare necesară pentru a putea adormi. 

Ceaiul de valeriană se numără și el printre ceaiurile care conțin un compus activ binevenit pentru serotonină. Este vorba despre acidul valerenic, ce ridică nivelul acesteia. Când se întâmplă așa, se atenuează stările de anxietate. 

Nu consuma ceai de valeriană dacă te afli sub un tratament cu un medicament din clasa benzodiapinelor, prescrise pentru atenuarea anxietății puternice.

Ce scade nivelul de serotonină

În cele mai multe dintre cazuri, medicii nu pot identifica o cauză anume pentru deficitul de serotonină. Cu toate acestea, știu că acest deficit ține de particularitățile biologice ale fiecărei persoane, cum ar fi:

• În organism sunt prea puțini receptori pentru serotonină sau aceștia nu funcționează corespunzător;
• Corpul descompune sau absoarbe serotonina prea rapid.

De asemenea, nu trebuie neglijați nici alți factori care influențează negativ nivelul serotoninei din corp, precum: 

• O nutriție dezechilibrată: de pildă, când nu consumi suficiente alimente cu nutrienți necesari pentru producerea serotoninei, ca de exemplu L-triptofan, vitamina B6, vitamina D sau acizi grași Omega-3;
• Stresul cronic;
• Anumite medicamente, mai ales dacă sunt utilizate excesiv sau pentru perioade îndelungate;
• Prezența unor tulburări digestive;
• Fluctuațiile hormonale care survin în oricare dintre următoarele situații: sarcina, începerea sau întreruperea unui tratament de substituție hormonală, instalarea menopauzei;
• Expunerea insuficientă la lumina soarelui. 

Câteva măsuri simple, pe care le poți pune oricând în aplicare, te ajută mai mult decât îți închipui să nu ai de suferit de pe urma nivelului scăzut de serotonină. Printre ele se numără și cele de mai jos:

• Expune-te la lumina soarelui: așa se activează receptorii pentru serotonină care sunt situați și la nivelul celulelor pielii. Ieși afară cel puțin 15 minute pe zi și organizează-ți timpul pentru a putea să faci mișcare și în aer liber;
• Fii cât mai activă: exercițiile fizice, efectuate în mod regulat, favorizează eliberarea serotoninei;
• Apelează la terapie prin masaj: aceasta conduce la instalarea unei stări de bine, de relaxare, întrucât contribuie la scăderea nivelului de cortizol și la producerea dopaminei și a serotoninei;
• Încearcă să te binedispui singură: ca să activezi serotonina la nivelul creierului, nu greșești dacă, de exemplu, vizualizezi o amintire care te face fericită, te gândești la o experiență plăcută alături de cei dragi sau dacă te uiți la o fotografie în care ești alături de cei pe care îi iubești.  

Alături de măsurile amintite, nu scăpa din vedere nici următorul aspect: o dietă echilibrată este esențială pentru sinteza serotoninei. Din acest motiv, ai nevoie de alimente care sunt sursă de triptofan, ce este convertit în serotonină în creier. Cele mai cunoscute sunt: carnea de curcan, ouăle, somonul, brânza, nucile și semințele, ananasul, tofu. Ca să sporești acțiunea triptofanului, consumă aceste alimente alături de o sursă de carbohidrați. În funcție de preferințe, poți opta pentru: pâine integrală cu carne de curcan sau cu tofu, biscuiți integrali sau orez brun cu somon afumat, cereale de ovăz cu o mână de nuci etc.

Nu în ultimul rând, diverse suplimente alimentare și ceaiuri care conțin plante ce cresc serotonina reprezintă alte soluții pentru a-ți îmbunătăți starea psihică și pentru a sta cât mai departe de gândurile „negre”. Pentru a nu te supune niciunui risc, fii precaută și, în cazul în care ești însărcinată sau dacă urmezi un anumit tratament, stai neapărat de vorbă cu un medic înainte să recurgi la ele.