Definitie
Deshidratarea apare atunci cand un bebelus sau un copil pierde atat de multe lichide corporale incat corpul nu-si poate mentine functionarea normala. Desi conceptia generala este ca deshidratarea apare in special in decursul perioadelor calduroase, fiind asociata cu transpiratia excesiva datorata temperaturii ambientale ridicate, trebuie sa aflati ca afectiunile care o cauzeaza in general au o incidenta crescuta in special in lunile reci (incepand de iarna pana primavara).
In conditii normale, toti oamenii pierd o canitate de apa din corp prin transpiratie, lacrimi, urina si scaun, dar apa se evapora si prin piele sau prin respiratie. De obicei alimentatia obisnuita este capabila sa substituie apa (dar si mineralele pierdute), insa copiii datorita staturii sunt mai usor afectati de aceasta pierzand o cantitate semnificativa din greutate corporala (5-10% chiar mai mult). Problemele de sanatate care conduc cel mai adesea la deshidratare sunt varsaturile, diareea si febra ce insotesc diverse afectiuni virale sau bacteriene (dar si un efort fizic intens sau un aport insuficient de lichide pot constitui o cauza). In cazul in care este vorba de o deshidratare severa, copilul va fi incapabil sa inlocuiasca lichidele pierdute printr-un aport normal de alimente si lichide, fiind necesara spitalizarea.
Cauze
Gastroenterita a fost desemnata in urma unui studiu drept cea mai des intalnita cauza a deshidratarii (1,5 milioane cazuri anual in SUA) fiind la randul sau determinata (nu intotdeauna) de diverse infectii virale, acestea incluzand rotavirusul, virusul Norfolk si adenovirusul. Uneori leziunile de la nivel bucal cauzate de diverse infectii virale cum sunt varicela, herpangina etc. pot conduce la dificultati in inghitire, prin urmare ingerarea lichidelor/alimentelor este ingreunata inrautatind deshidratarea.
In ceea ce priveste infectiile bacteriene, cel mai frecvent intalnite sunt Salmonella, Escheria coli, Campylobacter si Clostridium difficile. Infectiile parazitare cum este giardioza (Giardia lamblia) conduc la diaree si in consecinta la pierderea de fluide corporale. Transpiratia excesiva este un alt motiv, uneori fiind vorba chiar de o imbracare exagerata a copilului (in comparatie cu temperatura ambientala). In cazul diabetului (nediagnosticat sau tratat inadecvat) poate aparea urinarea frecventa, iar fibroza chistica si boala celiaca nu permit o absobtie corespunzatoare a alimentelor (aparand deshidratarea).
Simptome
Simptomele generale includ ochi adanciti in orbite, frecventa redusa a urinarii (putine scutece ude), adancirea fontanelei (la bebelusi), lipsa lacrimilor daca plang, membrane uscate sau lipicioase (tesutul bucal sau lingual), letargie (activitate redusa fata de normal), iritabilitate (plans, agitatie imposibil de consolat). Exista si o diferentiere in functie de gradul de deshidratare. Astfel, in cazul deshidratarii minime apar: sete sau refuzul unor lichide, gura si limba umede, eliminare normala/usor scazuta de urina, mai putin de 3% scadere in greutate, puls si respiratie normale si extremitati calde, timpul de reumplere capilara sub 2 secunde (apasati usor unghia 
copilului pana se albeste si verificati cat dureaza pana revine la culoarea normala), revenire instantanee la testarea pliului cutanat abdominal (ciupiti usor pielea copilului de pe abdomen timp de cateva secunde si apoi eliberati-o verificand cat dureaza pana isi revine la aspectul normal), ochi neinfundati.
In cazul deshidratarii usoare spre moderate apar: sete crescuta, gura si limba uscate, scaderea volumului de urina eliminata (6-8 ore interval sau mai putin de 6 scutece ude pe zi si eventual urina de culoare inchisa), 3-9% greutate corporala pierduta, puls si respiratie normala-usor crescute, extremitati reci, reumplere capilara mai lunga de 2 secunde, testarea cutanata a pliurilului abdominal sub 2 secunde, ochi usor infundati (si/sau fontanela) la bebelusi, ameteala si oboseala la copii mai mari.
Daca este vorba de deshidratare severa (urgenta medicala copilul putand prezenta dificultati in mentinerea starii de constienta) apar: aport redus de lichide sau chiar incapacitate de a bea, gura si limba uscate, absenta urinarii sau nivel minim de urina, pierdere in greutate mai mare de 9% din greutatea corporala, puls si respiratie accelerate, extremitati reci si umede, reumplere capilara prelungita sau minima, raspuns la testarea plului cutanat abdominal mai mare de 2 secunde, ochi infundati in orbite (sau fontanela la bebelusi).
Doamna doctor Ana Cristina Stefanescu, medic specialist pediatru ne mentioneaza:
"Deshidratarea apare de obicei in urmatoarele situatii: pierderi crescute de 
apa din organism (varsaturi, diaree, febra inalta si sustinuta, mediu foarte cald) necompensate de aport sau aport insuficient. In general copiii isi regleaza mult mai bine aportul de lichide decat adultii, dar trebuie totusi un control atent al aportului din partea parintilor.
Un copil deshidratat va avea pielea si mucoasele uscate, limba „cleioasa" (insuficient umectata), ochii infundati in orbite, incercanati. Bebelusii pot avea fontanela anterioara scufundata, dar acesta este un semn greu de interpretat de o persoana laica pentru ca multi bebelusi au fontanela mai deprimata in mod normal, in lipsa altor semne de deshidratare. In stadiile avansate, apare o scadere sau chiar o oprire a urinarilor si stare generala mult influentata, cu astenie si imposibilitatea mersului sau activitatilor fizice usoare."
Doamna doctor Alina Condoiu - medic pediatru Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Bucuresti, consultant nutritie pediatrica Med Consult & Care pe care o puteti gasi si la: http://alinacondoiu.wordpress.com/ ne ofera urmatoarele informatii:
"Deshidratarea se poate produce fie prin aport insuficient de lichide, fie prin pierderi (transpiratii extreme, varsaturi, diaree). Oricare ar fi cauzele deshidratarii aceasta se manifesta prin uscaciunea mucoasei bucale si linguale, piele uscata cu elasticitate scazuta, senzatie de sete, oligurie (cantitate redusa de urina), apatie, somnolenta; in cazul deshidratarii extreme poate aparea somnolenta extrema cu pierderea starii de constienta sau delir, ochi infundati in orbite, anurie (lipsa urinarii), scaderea tensiunii arteriale, cresterea frecventei cardiace si respiratorii, febra, lipsa lacrimarii."
Diagnostic
Doctorul va afectua o anamneza tinand cont de istoricul medical si examenul fizic al copilului pentru a identifica gradul de deshidratare. Pot fi necesare teste de sange cum sunt: hemoleucograma completa (pentru a identifica infectiile), culturi (pentru a identifica tipul de infectie), analize de biochimie (pentru a identifica anormalitatile electrolitice cauzate de varsaturi si/sau diaree), sumar de urina (pentru a identifica infectii urinare dar si gradul de deshidratare pe baza nivelului de glucoza si cetoza din urina in cazul diabetului). Uneori pot fi necesare si radiografii, test specific pentru rotavirus (desi dureaza destul de mult), culturi ale materiilor fecale sau punctii lombare (daca se suspecteaza meningita).
Citeste si:
https://www.qbebe.ro/copilul/sanatate/analizele_medicale_la_copii_ghid_pentru_parinti?preview=1
Tratament
In primul rand este indicat sa preveniti aparitia deshidratarii printr-o vestimentatie adecvata si un aport corespunzator de lichide, in special pe durata convalescentei sau pe perioada temperaturilor exterioare ridicate. Daca bebelusul este alaptat la san, este indicat sa continuati sa-l hraniti in acest mod, eventual sa oferiti suplimente lichidiene (de apa/saruri de rehidratare) doar la recomandarea medicului, deoarece copiii hraniti cu lapte matern nu necesita suplimentare cu apa. Pentru bebelusii hraniti cu lapte formula, se poate inlocui cel utilizat in mod obisnuit cu lapte special (fara lactoza in general). In cazul in care este vorba despre o infectie care implica febra/durere la nivelul gatului, de obicei se recomanda administrarea de acetaminofen/ibuprofen si chiar antibiotic (daca este vorba de un microb). Cand deshidratarea este cauzata de diaree si/sau varsaturi, un regim alimentar specific trebuie urmat de catre cei mici timp de cateva zile alaturi de un aport ridicat de lichide. Daca le oferiti celor mici bauturi de rehidratare sau pliculete, trebuie sa le administrati constant, crescand treptat cantitatea (incepeti cu 1-2 lingurite la fiecare 5-10 minute). Nu administrati copiilor aspirina si nici medicamente antiemetice (fara recomandarea medicului)
Daca cei mici efectueaza activitati fizice pe perioade calduroase, urmariti sa consume lichide inainte de inceperea acestora si la intervale regulate (20 de minute), nu cand apare deja senzatia de sete deoarece deshidratarea poate fi instalata cu mult timp inainte de aparitia acesteia. Copiii mai mari pot consuma bauturi cu electroliti (bauturi sportive) si este bine sa fie amplasati intr-o zona racoroasa si sa se odihneasca.
In final retineti ca deshidratarea severa impune spitalizare si administrarea de lichide intravenos, prin urmare este indicat sa interveniti la timp, urmarind evolutia copiluli si o perioada dupa externare. Daca deshidratarea se cronicizeaza (in forma usoara) poate afecta functionarea rinichilor si conduce la pietre la rinichi, dar si la afectare hepatica, musculara si articulara, probleme cu colesterolul si constipatie.
Doamna doctor Ana Cristina Stefanescu, medic specialist pediatru ne informeaza:
"Deshidratarea se trateaza si se previne in functie de cauza sa, expusa mai sus. Trebuie luate masuri de limitare a pierderilor (limitare a varsaturilor, scaderea a numarului scaunelor sau cresterea consistentei acestora, scaderea temperaturii ambiante sau diminuarea febrei). De mentionat ca febra moderata, sub 39 grade, nu necesita în mod obligatoriu tratament. O exceptie o reprezinta scaunele diareice: daca acestea nu sunt in numar foarte mare sau foarte apoase iar copilul accepta lichide pe gura, nu este obligatoriu tratamentul antidiareic, doar cresterea aportului de apa pentru a compensa pierderile.
Daca toleranta orala este mentinuta, se recomanda rehidratarea pe gura cu cantitati mici - cateva inghitituri, dar repetate (la 15-20 minute) de lichide: apa sau ceai. Se vor evita sucurile de fructe in diaree, datorita continutului de zahar si a sucurilor de citrice in mod special in varsaturi, pe care aceste fructe le pot provoca sau intretine. O alternativa la aceste lichide sunt sarurile de rehidratare, comercializate sub forma de praf pentru dizolvare in anumite cantitati de apa sau deja suspendate, sub forma de suc (cu gust de mar sau fenicul). Sunt cea mai buna forma de lichid pentru rehidratare dar sunt destul de greu acceptate de copii."
Doamna doctor Alina Condoiu - medic pediatru Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu" Bucuresti, consultant nutritie pediatrica Med Consult & Care pe care o puteti gasi si la: http://alinacondoiu.wordpress.com/ ne ofera urmatoarele informatii:
"Formele usoare si medii de deshidratare se pot trata la domiciliu prin hidratare corecta cu saruri de rehidratare (Humana Elektrolyte, Orosal, Prolyte, s.a.) care se administreaza progresiv in cantitati reduse (~5-10ml din 5 in 5 minute); in cazul in care hidratarea orala nu este 
posibila (varsaturi, leziuni la nivelul cavitatii bucale) este necesara spitalizarea pentru hidratare intravenoasa. Prevenirea deshidratarii se face prin controlul atent al lichidelor ingerate (0-6 luni - 700ml/zi, 6-12luni - 800ml, 1-3 ani - 1300ml/zi, 4-8ani - 1700ml, 9-13 ani - 2000-2400ml, 14-18 ani - 2300-3000ml) si tratarea prompta si corecta a afectiunilor care pot determina deshidratare (varsaturi, stomatite, diaree, febra). Astfel oricare dintre semnele si simptomele de deshidratare prezentate mai sus trebuie sa ii alarmeze pe parinti si sa solicite consult de specialitate."
Iata cand trebuie sa ne ingrijoram conform doamnei doctor Ana Cristina Stefanescu, medic specialist pediatru:
"Cand apare scaderea emisiei de urina - observata prin urini inchise la culoare, in cantitate mica, mai rar de 6 ore sau apare fatigabilitate extrema, copilul nu se mai tine pe picioare sau prefera patul. Acestea sunt situatii extreme la care nu ar trebui sa se ajunga frecvent. De la primele semne de necesitati crescute de lichide ar trebui sa se ia masuri pentru a inlocui pierderile ai a suplimenta aportul."
Multumim doamnelor doctor Alina Condoiu si Ana Cristina Stefanescu pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.
Sursa poza: hightechnologyscrubs.com
Surse:
www.nhs.uk; www.news-medical.net; http://pediatrics.about.com; www.news-medical.net; http://kidshealth.org; www.webmd.com; http://my.clevelandclinic.org
Urmareste-ne pe Google News
