Când să îți duci copilul la urgențe?

Informații importante despre urgențe la copii

Directorul medical al Centrului Medical pentru Copii din Ohio, Thomas Krzmarzick, recomandă ca în situații de urgență să apelezi în primul rând la medicul pediatru care urmărește starea de sănătate a copilului. Multe vizite la urgența ar putea fi evitate în acest mod. Febra, răceala, sinuzita, infecțiile urechii și virozele intestinale sunt cele mai des întâlnite afecțiuni cu care se prezintă copiii la urgențe, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA. De asemenea, conform cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins, aproape jumătate dintre pacienții minori ar fi putut fi tratați de un medic obișnuit.

Citește și: Esti pregatita pentru o urgenta medicala? 

De ce este mai bine să mergi la medicul pediatru uneori

- Medicul de la urgențe nu-ți cunoaște copilul. Încrederea uzuală dintre un doctor și un pacient va lipsi. De asemenea, este de ajutor să cunoști un copil și când este sănătos, pentru a putea estima corect starea sa generală
- În continuarea punctului anterior, copilul nu cunoaște medicul de la urgențe. Copiii bolnavi nu sunt deloc bine dispuși, așadar va fi dificil de realizat o examinare medicală. O fața familiară cauzează mai puțin stres și permite o evaluare corespunzătoare
- Urgențe nu înseamnă că vei fi examinat curând. Echipa de la urgențe se ocupă întâi de pacienții mai bolnavi, prin urmare dacă nu te numeri printre ei, este posibil să aștepți destul de mult
- Copilul tău va fi cel mai probabil testat. Acest lucru presupune înțepare pentru prelevarea de sânge, eventual expunere la radiații. Pentru că medicii de la urgențe nu beneficiază de "luxul" așteptării, au tendința de a supraanaliza și supratesta copilul ca să elimine orice potențial pericol
- Scopul echipei de la urgențe este de a descifra ce nu are copilul. Nu au rolul de a descoperi exact ce se întâmplă și de a descifra probleme, ci de a exclude afecțiuni potențial fatale și a decide care pacient necesită internare. Acest lucru frustrează adeseori părinții
- În acest loc poți întâlni copii și mai bolnavi. Prin urmare, dacă al tău copil era sănătos când ați ajuns, se poate să nu mai fie astfel în curând
- Când paturile sunt pline, copiii cu adevărat bolnavi nu pot fi consultați, respectiv internați dacă este cazul. Există un număr limitat de paturi

Sfatul specialistului 

Doamna doctor Filip Cristiana, Medic Specialist Pediatrie, Clinica Gral Băneasa / Clinica de Diagnostic Gral  ne-a oferit următoarele informații despre situalțiile în care este cu adevărat necesar să duci copilul la urgențe:

Unele afecțiuni, denumite urgențe medico-chirurgicale, pot pune în pericol viața copiilor dacă nu sunt recunoscute la timp și început un tratament eficient cât mai rapid. De aceea, părinții trebuie să cunoască unele semne de alarmă pentru a ajunge în cel mai scurt timp cu copilul la Urgențe sau să solicite la 112 un consult medical. Iată câteva dintre ele:

1. Criza severă de astm bronșic, care evoluează către insuficiență respiratorie. Aceasta poate apărea la un copil deja diagnosticat cu astm bronșic sau poate fi o criză inaugurală. Copilul, care poate sau nu să prezinte febră, tușește foarte frecvent spastic, are respirație șuierătoare (wheezing), are frecvență respiratorie crescută (polipnee), greutate în respirație (dispnee), cu retracții intercostale, balans toraco-abdominal, ulterior cianoză (colorație violacee perioronazală sau generalizată).

2. Aspirația de corp străin în căile respiratorii. Copilul, de obicei mic, în funcție de localizarea corpului străin și de gradul de obstrucție, poate avea o simptomatologie diferită, dar în general există un acces de tuse paroxistică, dispnee, răgușeală, uneori wheezing, cianoză, câteodată spută hemoptoică.

3. Convulsiile febrile sau în afebrilitate și, mai ales, starea de rău epileptic (convulsiile durează peste 30 minute sau crizele se succed la intervale foarte scurte, fără revenirea stării de conștiență, pe o perioada de peste 30 minute). Convulsiile pot fi de diverse tipuri, cele mai severe fiind cele tonico-clonice generalizate care implică hipoxie-ischemie la nivel cerebral (prin tulburările respiratorii și cardiovasculare), cu posibile leziuni sechelare ale sistemului nervos central (SNC).

4. Sindromul de hipertensiune intracraniană este un sindrom clinic care apare atunci când tensiunea din interiorul cutiei craniene depășește valorile normale pentru vârstă și poate avea etiologie traumatică (traumatisme craniene severe) sau nontraumatică (tumori cerebrale, hidrocefalie decompensată, hemoragie intracraniană, infecții ale sistemului nervos central: meningite, encefalite etc.). Semne și simptome: durere de cap intensă (cefalee), vărsături în jet care amelioreză cefaleea, tulburări de vedere, tulburări ale stării de conștiență, deficite neurologice, la sugari bombarea fontanelei, creșterea perimetrului cranian, retard neuro-psihic, crize convulsive.

5. Stopul cardio-respirator, spre deosebire de adult, la copil nu are drept cauză principală o afecțiune cardiacă, ci este mai degrabă consecința hipoxiei, ca urmare a unei insuficiențe respiratorii agravate progresiv sau a unei stări de șoc. Copilul poate fi conștient sau inconștient, poate respira (chiar și cu dificultate), sau poate fi în apnee, pulsul mai mare sau mai mic decât 60/minut. Este necesară începerea rapidă a manevrelor de resuscitare cardio-respiratorie.

6. Insuficiența cardiacă reprezintă o urgență medicală cu morbiditate și mortalitate ridicate, care necesită o intervenție imediată pentru a asigura o supraviețuire fără sechele sau cu sechele minime. Simptome sugestive: dispnee de repaus sau de efort, edeme ale gleznelor, tahicardie (frecvență cardiacă crescută), frecvență respiratorie crescută, ficat mărit de volum, falimentul creșterii, turgescența venelor jugulare etc.

7. Intoxicațiile acute cu medicamente, produse menajere caustice, produse industriale (petrol, antigel, monoxid de carbon, pesticide), alcool, droguri etc. Aceste intoxicații pot fi accidentale, de obicei la vârste mici, sau voluntare, la grupe mai mari de vârstă. Recunoașterea unei intoxicații acute la copil nu este ușoară, mai ales dacă anturajul sau părinții nu oferă date concrete privind contactul cu toxicul. Intoxicația trebuie evocată în fața unor tablouri clinice grave, apărute brusc, brutal, în plină stare de sănătate.

8. Enterocolita acută cu sindrom sever de deshidratare (peste 10%): copilul poate fi sau nu febril, prezintă scaune diareice frecvente, cu sau fără vărsături, aport redus de alimente, stare generală alterată, culoare cenușiu-pământie a tegumentelor, uneori cianoză, ochi înfundați în orbite, buze uscate, limbă albă, aspră, pliu cutanat persistent, fontanela anterioară deprimată, sugarul este polipneic, are sete vie, micțiuni rare (diureză redusă), tulburări ale stării de conștiență, mergând până la comă, convulsii.

9. Apendicită acută: debut brusc cu dureri abdominale cu caracter colicativ, inițial difuze sau localizate periombilical, ulterior in fosa iliacă dreaptă. Se asociază anorexia, greața, vărsăturile, cu sau fără febră. Riscul perforației este mai mare la vârstă mică.

10. Traumatisme cu diverse localizari și gravitate: plăgi tăiate, luxații, fracturi, contuzii abdominale etc.

Citește și:Zgarieturi, lovituri, taieturi: cand este cazul sa suni medicul 

11. Șocul anafilactic  este o urgență medicală extremă, care impune o cât mai rapidă evaluare și intervenție terapeutică (prognosticul vital depinde de promptitudinea acesteia). Poate fi declanșat de înțepături de insecte, seroterapie, vaccinuri, alergeni alimentari: nuci, ouă etc., alergeni inhalați din praf, polen. Simptomele variază de la copil la copil și pot implica diverse aparate și sisteme:
-pielea: prurit generalizat, urticarie, edeme;
-aparat respirator: strănut, rinoree, până la detresă respiratorie severă;
-aparat cardiovascular: tahicardie, hipotensiune arterială, colaps;
-aparat digestiv: vărsături, colici, diareee;
-SNC: pierderea stării de conștiență, convulsii.

Mulțumim doamnei doctor Filip Cristiana pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.

Surse:
www.chadhayesmd.com; www.parents.com; http://kidshealth.org