Ce iaurt îi dau copilului? Sfatul specialistului

Următorul articol a fost realizat prin amabilitatea doamnei doctor Corina Zugravu, medic primar în Nutriție și Igiena Alimentației, lector în cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Dr. Carol Davila" București, membru al echipei de cercetători a Institutului de Sănătate Publică București, în cadrul Centrului Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, doamnei doctor Alina Antohe, medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București, consultant nutriție pediatrică Med Consult & Care www.alinaantohe.wordpress.com, alinaantohe@yahoo.com, doamnei Maria Varga, nutriționist-dietetician www.nutritionist-dietetician.ro și doamnei Claudia Buneci, consilier nutritional si fondatoarea site-ului pofta-de-viata.ro:

1. Ce tip de iaurt considerați că trebuie să primească copiii în funcție de vârstă - până la vârsta de 1 an, 1-2 ani, după 2 ani (ce caracteristici să întrunească)?

Corina Zugravu: Să fie produs în condiții de perfectă igienă. La copiii sub un an, iaurtul se introduce treptat până la obținerea unei bune toleranțe digestive. Iaurtul la copii poate fi făcut din lapte integral și este de preferat să fie simplu, fără adaos de zahăr. Se pot totuși pune fructe, pentru diversificarea gustului.

Alina Antohe: Iaurtul, făcând parte din categoria lactatelor, este un produs destul de important în alimentația copiilor. Pe de o parte reprezintă alături de carne, ouă și celelalte lactate o sursă importantă de proteine în alimentația celor mici, iar pe de altă parte asigură o sursă importantă de calciu și vitamina D. Încă din perioada de sugar, iaurtul este un aliment important în cursul diversificării. Astfel de la vârsta de 7 luni cel mic poate consuma iaurt natural, fie simplu, fie cu fructe proaspete adăugate. Se poate oferi sugarilor atât iaurt din comerț, de preferat ecologic, cât și cel facut în casă. Până la vârsta de 1 an, cel mic nu ar trebui să consume produse cu adaos de zaharuri, tocmai de aceea nu sunt recomandate iaurturile din comerț cu fructe. După vârsta de 1 an, copilul poate consuma iaurt sub orice formă, fiind însă preferat tot cel natural la care să se adauge în casă diverse produse (fructe, dulceață făcută în casă, biscuiți etc). Când vorbim depre procentul de grăsime al iaurtului, copiii ar trebui să primească produse integrale cu un procent de grăsime de 2-3,5%, încercând să le limităm atât pe cele degresate cât și pe cele extrem de grase (10%).

Maria Varga: Iaurtul din comerț deși era un aliment foarte sănătos și des folosit, între timp a ajuns să nu mai fie întotdeauna o sursă valoroasă din mai multe motive:

- animalele nu mai sunt crescute ecologic, ci intensiv și de aceea se vor regăsi în grăsimea iaurtului hormoni, antibiotice și alte substanțe cu care sunt hrănite animalele,
- este deseori falsificat și de aceea beneficiile sunt mult reduse, daca nu inexistente,
- metodele noi de procesare, pasteurizare duc la o calitate nutriționala mai slabă a produsului, dar un termen de valabilitate mai mare, arome mai deosebite, consistențe cremoase, dar care nu existau până acum câțiva ani.

Asta nu înseamnă că un iaurt nu poate fi sănătos. Dacă facem iaurt de casă: luând lapte dintr-o sursă sigură și apoi folosind fie ferment de iaurt, fie probiotice, fie o lingură dintr-un iaurt vechi, putem să beneficiem de cele mai importante calități ale iaurtului: o sursă de probiotice benefică tubului digestiv. Dacă nu aveți o sursă de lapte și cumpărați din comerț vă recomand firmele locale, mici, iar iaurtul să poată sta în lingură, să conțină zer, să fie ușor acrișor, să aiba termen de valabilitate scurt. Iar, dacă e posibil, în borcanele de sticlă ca și pe vremuri.

Claudia Buneci: Copiii (și nu numai ei, ci și adulții) ar trebui să consume iaurt integral (adică nedegresat), simplu și care să provină de la vaci sau de preferință capre hrănite cât mai natural - dacă se poate de la animale care pasc libere pe pajiște. Dacă nu există pentru părinți posibilitatea de a achiziționa iaurt din astfel de surse, măcar să se aleagă produse bio de supermarket, dacă se poate aparținând unor mărci locale. Produsele locale sunt mai ușor digerabile pentru că genetic suntem mai obișnuiti cu ele.
După cum ziceam, este de preferat iaurtul simplu, fără alte adaosuri de fructe, cereale etc., pentru că acesta este mai ușor de digerat. Pe măsură ce copilașii mai cresc, se pot face diverse combinații (optim ar fi ca acestea să fie facute în casă și nu cumpărate ca atare), însă întotdeauna trebuie urmărită reacția celui mic - dacă se balonează, are gaze etc.

2. Ce ingrediente nu trebuie să conțină un iaurt pentru copiii, din punctul dvs. de vedere?

Corina Zugravu: Cum spuneam și anterior, e de preferat să aibă cât mai puțin zahar...eventual deloc.

Alina Antohe: Iaurtul poate să aducă nutrienți esențiali unei dezvoltări optime, însă este bine să verificăm cu atenție eticheta produselor pentru a nu aduce pe lângă beneficii și substanțe dăunătoare. Între acestea am putea aminti zahărul și îndulcitorii artificiali, coloranții în special în iaurturile cu fructe, agenții de îngroșare sau conservanții.

Maria Varga: Nu recomand iaurturi cu fructe: pentru că au prea multe chimicale și prea puțin fruct sau deloc, dar nici făcut în casă pentru că nu se combină digestiv și nu este nevoie să împovărăm tubul digestiv al copiilor sau să-i învățăm cu gusturi care nu existau pe vremuri. Simplitatea în acest caz este cea mai bună.  

Claudia Buneci: Iaurtul trebuie să conțină lapte integral și fermenți. Unele iaurturi mai pot fi fortificate cu diverse vitamine, însă cel mai mult ar trebui să ne intereseze cumpărarea unui iaurt curat, care provine dintr-un lapte de calitate. 

3. Cât de important este iaurtul in alimentația copilului?

Corina Zugravu: Lactatele acide, în general, sunt indicate, pentru că oferă un calciu care se absoarbe mai ușor ca cel din lapte și vitamine, creând, în plus, un mediu favorabil florei prietenoase în intestin. De reținut că iaurtul se digeră mai ușor decât laptele.

Alina Antohe: Iaurtul este un aliment important în alimentația celor mici, nefiind însă indispensabil. Acesta poate fi înlocuit în alimentație cu alte lactate între care lapte, brânză, chefir, sana ș.a. Alături de toate aceste lactate contribuie la aportul de proteine alături de celelalte produse animale, dar și de leguminoase (mazăre, fasole, linte). Nu trebuie neglijat însă necesarul de calciu și vitamina D în această perioadă de creștere, elemente ce pot fi furnizate de iaurt alături de restul lactatelor, cât și de ficat și ouă în cazul vitaminei D sau de anumite legume cu frunze verzi, pești cu oase mici sau fructe oleaginoase în cazul calciului.

Claudia Buneci: Știu că pentru multă lume iaurtul este văzut ca o sursa importantă de calciu, însă având în vedere sursele alternative de calciu în alimentație, eu acord importanță iaurtului mai ales ca sursă de probiotice. Importanța iaurtului și nevoia de a consuma acest produs diferă de la persoană la persoană, pentru că noi suntem foarte diferiți și avem nevoi nutriționale diferite. Cu siguranță avem nevoie de alimente cât mai curate și neprocesate, balansarea lor în dietă fiind o chestiune strict personală. 

4. Ce cantitate de iaurt trebuie să consume un copil (raportat la categoriile de vârstă menționate mai sus)?

Corina Zugravu: Nu există o cantitate prestabilită, dar e de reținut că un borcănel de iaurt este echivalent din punct de vedere caloric unuia de lapte. 

Alina Antohe: La vârsta de 7 luni cand se introduce iaurtul în alimentația sugarilor, aceștia vor primi inițial câte 1-2 lingurițe la masă, iar pe măsură ce se vor obișnui cu gustul și textura se poate ajunge la un iaurt mic pe zi. După vârsta de 1 an lactatele, între care și iaurtul, sunt recomandate într-un număr de 2-3 porții/zi, o porție fiind reprezentată de un iaurt mic de 150g, un pahar cu lapte dulce (200 ml) sau 50g brânză.

Maria Varga: Copiii pot consuma un iaurt pe zi, de preferat între mese, ca și gustare, iar cantitatea depinde de pofta, gusturile copilului, dar și de vârstă sau de foame. Prefer să nu fac recomandări de cantități exacte pentru că unele mame tind să exagereze în a respecta ad-literam ce spune specialistul, fără să adapteze în funcție de situație. Iaurtul nu se gătește pentru că își pierde calitățile probiotice.

Claudia Buneci: Răspunsul la această întrebare este cumva cuprins în răspunsul anterior - nu consider că există o cantitate standard care trebuie consumată, acest fapt depinde de mai mulți factori: anotimp, starea de sănătate a copilului, nevoile/poftele pe care acesta le resimte etc. Pot exista perioade în care copilul simte nevoia să mănânce iaurt zilnic și perioade în care nu dorește să îl mai mănânce deloc. Trebuie să avem încredere în ceea ce îi transmite corpul micuțului nostru, mai ales dacă acesta nu consumă mâncare procesată și nu intervin acolo diverse vicieri. 

5. Cum poate fi substituit acest aliment în cazul copiilor care suferă de alergii sau intoleranțe?

Corina Zugravu: Se poate face un excelent iaurt și din lapte de soia.

Alina Antohe: Când vorbim despre alergii și intoleranțe la produsele lactate ne referim la alergia la proteinele din laptele de vacă și la intoleranța la lactoză, afecțiuni cu o incidență în creștere în ultimii ani. În cazul alergiei la proteina laptelui de vacă, vor fi excluse din alimentația copiilor toate produsele lactate pe care le regăsim în supermarketuri, între care se numără iaurtul, acestea fiind înlocuite cu produsele ce conțin în locul acestor proteine aminoacizii componenți. Nu se va opta pentru iaurtul de capră, oaie sau cel pe bază de soia deoarece de cele mai multe ori apare în scurt timp alergie încrucișată și la aceste proteine. Dacă vorbim depre intoleranță la lactoză, aceasta are un anumit prag de declanșare a simptomatologiei; astfel sunt copii ce manifestă intoleranță la consumul de lapte, fără să aibă simptome la consumul celorlalte lactate. Însă în cazul în care apar balonare, diaree sau dureri abdominale și la consumul de iaurt acesta ar trebui înlocuit cu produse delactozate. Iaurtul datorită consistenței sale este un produs ușor acceptat de copii încă din perioada de diversificare. Poate fi totodată un produs foarte versatil prin adaugarea în compoziție a anumitor ingrediente care îl transformă în altă gustare de fiecare dată. 

Maria Varga: Pentru copiii cu intoleranțe sau alergii, se pot face iaurturi din lapte vegetal, având aceleași calități probiotice.

Claudia Buneci: Din punct de vedere al aportului de calciu adus, recomand ca părinții să includă în dieta lor și a celui mic semințe de susan, de chia sau de cânepă, migdale, legume cu frunze verzi (broccoli, pătrunjel, spanac) sau soia nemodificată genetic în cantități moderate (și mai ales fermentată - gen tempeh).
Din punct de vedere al substituirii aportului de probiotice, recomand chefirul de apă, care se poate face inclusiv cu lapte vegetal (cu cocos este delicios, rezultatul final este un fel de iaurt de cocos), hidromelul, polenul crud, bananele crude, murăturile în sare - în cantități mici și eventual după 2 ani.

Iată rețeta pentru iaurt din soia recomandată de doamna doctor Corina Zugravu: "Eu îmi fac în casă în felul următor: în prima fază îmi fac lapte de soia. Las la înmuiat boabele de soia, apoi le macin în blender, le trec prin sită în așa fel încât rămâne numai "lapte". Pe acesta îl fierb (15 minute de cand dă în clocot). Îl las să se răcească puțin, îl însămânțez cu floră lactică (o cumpăr de la fitofitt sau pun o linguriță de iaurt de la tranșa anterioară sau de la un iaurt de soia din comerț). Adaug și puțin zahăr, ceva arome, cacao....sau îl las simplu. Îl pun la prins într-un loc cald sau în aparatul de făcut iaurt 8 ore. Puteți folosi și lapte de soia gata făcut. Există unul cu vanilie la magazinele DM care este și bio și din care am facut iaurt foarte bun." 

6. Ce sfaturi aveți pentru părinți în acest sens?

Corina Zugravu: Să nu uite că lactatele acide sunt bine tolerate de copiii mici și că sunt o sursa excelentă de calciu, proteine și bacterii prietenoase.

Alina Antohe: În acest sens părinții pot oferi copiilor atât iaurtul simplu, dar pentru cei mai pretențioși, iaurtul combinat cu fructe proaspete sau coapte, fulgi de migdale sau alte fructe oleaginoase, fulgi de cereale sau musli, biscuiți, semințe de in, chia ș.a. Se poate realiza astfel atât un mic dejun sățios, cât și o gustare delicioasă, dar și sănătoasă.

Claudia Buneci: Răspunsul la această întrebare este același ca pentru punctele 3 si 4 - analiza este individuală și nu există o soluție universală. Unora dintre noi le este foarte bine fără iaurt, fără a avea carențe nutriționale, în timp ce alții tânjesc după el și îl consumă zilnic, pentru că au această nevoie. Recomandarea mea pentru părinți este să îl hrănească pe cel mic cât mai curat, natural și neprocesat, pentru ca acesta să își poată auzi corpul cu adevărat. Zahărul și alimentele procesate dau dependență și ne bruiază, dacă vreți, instinctul cu care ne-am născut de a ști ce este mai bine pentru noi să mâncăm în diferitele etape ale vieții noastre.
Cei mai mulți dintre copii sunt în contact cu ei înșiși și spun cel mai bine părinților care le sunt nevoile nutriționale. Știu că părinții se îngrijorează când copiii cer obsesiv același aliment sau când aleg să nu mai mănânce un altul pentru o anumită perioadă. Totuși, adulții trebuie să facă efortul de a avea încredere în copilul lor și de a se asigura că îi oferă alte produse care vin cu nutrienții disponibili în alimentul eliminat. Desigur, există și excepții, și dacă cel mic devine deodată foarte mofturos, și acest fapt este cumulat și cu o schimbare de comportament, trebuie văzut împreună cu specialistul dacă nu este vorba despre o altă cauză - fizică sau emoțională.

Mulțumim colaboratoarelor noastre pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.