Ashton Fisher s-a hrănit timp de 12 ani numai cu pâine și iaurt. Calvarul familiei lui s-a încheiat când, în sfârșit, băiatul a fost diagnosticat cu fobie de mâncare, un diagnostic care explică toate ”mofturile” copilului. Boala se numește ARFID (Avoidant Restrictive Food Intake Disorder) și afectează mai ales copiii.
Părinții lui au încercat fără rezultat să îi schimbe dieta, au fost la zeci de medici care i-au spus că este doar mofturos. Însă fobia copilului a devenit un coșmar pentru el și pentru părinții lui. ”Credem că fobia lui Ashton s-a activat când era bebeluș, din cauza faptului că a avut reflux gastroesofagian, și care, se pare că este un declanșator al ARFID. Nu cred că am mai fi aici dacă nu ar fi fost pâinea albă Warburtons și iaurtul Munch Bunch cu căpșuni și banane. Eram extrem de îngrijorați pentru el că nu primea substanțele nutritive de care avea nevoie. Dar era imposibil fizic pentru el să mănânce orice altceva și avea atacuri de panică îngrozitoare. Nu am avut niciodată o cină de Crăciun pentru că nu suporta mirosul. A fost un coșmar. Am fost trimiși la un nutriționist, lucru care a fost o pierdere de vreme, pentru că știam ce trebuie să mănânce, dar îi era o teamă inexplicabilă de mâncare. Nu ne-au înțeles și toți ne-au spus că va trece peste. Însă acum a crescut și vrea și el să mănânce cu colegii lui, nu vrea să fie diferit.” povestește mama lui Ashton.
Citește și: Cum să-ți ajuți copilul să nu-i mai fie teamă de doctor
Așa că în luna iulie Cara și James și-au dus copilul la dr. Felix Economakis, un psiholog specializat pe probleme de alimentație, pentru a doua oară. Prima oară l-au dus la 9 ani când nu era pregătit mental pentru a se lupta cu fobia lui. Acum Felix l-a diagnosticat imediat pe Ashton cu ARFID. ”Totul are sens acum, când Felix ne-a spus despre această afecțiune. Am știut mereu că Ashton nu este doar mofturos. Când îi dădeam altceva să mănânce intra într-o stare de panică și îngheța. Fața lui se umplea de groază. Acum, de când se duce la ședințele cu Felix, mănâncă sandvișuri cu șuncă și a încercat chiar să mănânce o friptură, Pringles și nuggets de la McDonalds. Este atât de mândru de el. A început să înțeleagă că mâncarea nu îl va face să vomite. Îmi doresc ca lumea să știe despre această afecțiune, despre care nu se vorbește suficient. Sunt mulți medici care habar nu au că există. Este o problemă psihologică, exact ca orice fobie, care se poate trata, dacă este diagnosticată corect. A da o farfurie cu mâncare unei astfel de persoane este ca și cum ai da unui om normal o farfurie plină de viermi.”, spune mama lui Ashton.
”ARFID este extrem de dificilă atât pentru pacient cât și pentru părinți, dar trebuie să se știe că poate fi tratată. Această boală nu afectează numai copiii, ci și adulții. Scopul meu este să înțeleg pacientul și să îi validez emoțiile, să îl ascult. Apoi să îi îndrum concentrarea pe un scop productiv, pentru a îndepărta obstacolele și informațiile greșite pe care le-a asimilat.”, declară dr. Felix Economakis.
Citește și:
- 8 semne că al tău copil suferă de o tulburare alimentară
- Afectiuni bizare care apar din cauza alimentatiei nesanatoase
Ce este ARFID, boala copiilor mofturoși
ARFID este cunoscută cu denumirea de ”boala copiilor mofturoși” și este o formă severă de tulburare de alimentație, asemănătoare cu anorexia și bulimia. Însă copiii cu această afecțiune nu doresc să slăbească, nici nu sunt slabi și nu au o problemă cu imaginea corpului lor. În Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale, ARFID înlocuiește o tulburare de alimentație numită tulburare de hrănire a copilăriei timpurii, diagnosticată doar la copii până la vârsta de 6 ani, inclusiv. ARFID nu are, însă, nicio limitare de vârstă.
Simptome:
- lipsa de interes pentru mâncare
- scăderea în greutate
- evitarea alimentelor pe bază de textură
- își exprimă îngrijorarea cu privire la consecințele neplăcute ale alimentației
- îmbrăcarea în straturi pentru a se încălzi sau pentru a ascunde pierderea în greutate
- probleme digestive, cum ar fi constipația
- restricționarea tipurilor sau cantităților de alimente
- se simte rău sau săturat în jurul mesei
- slăbiciune sau energie excesivă
- frică de sufocare sau vărsături
- o gamă restrânsă de alimente preferate care devine mai limitată în timp
- durere abdominală
- boala de reflux gastroesofagian (GERD), cunoscută și sub denumirea de reflux acid
Persoanele care au această afecțiune capătă fobia de mâncare pentru că o asociază cu experiențe neplăcute sau traumatizante din copilărie ((vărsături severe, reflux gastric, senzație de sufocare, obligarea de către părinți, pedeapsa în urma refuzului de a mânca un aliment). Ele manifestă preferințe pentru anumite alimente, de obicei lipsite de aport nutritiv, dar gustoase, precum covrigi, pizza, cartofi prăjiți, paste, fiind considerate ca sigure și oferind un sentiment de plăcere, siguranță, familiaritate, un gust cu care persoana respectivă este obișnuită și știe că îl poate tolera. Semnele acestei boli nu trebuie ignorate iar părinții trebuie să diferențieze un copil mofturos cu unul care suferă de această fobie, dacă mofturile devin obsesii. În astfel de cazuri tratamentul se află în mâinile unui psihoterapeut specializat pe tulburări alimentare care va apela la terapia cognitiv-comportamentală și va convinge treptat micul pacient că mâncarea nu reprezintă un pericol.
Surse: Medical News, BBC, Daily Mail, Mirror.co.uk