Informatii importante despre procesare
Chiar si cand cumparati faina pentru a prepara paine in casa, acea faina este un aliment procesat; prima data boabele de grau sunt macinate intr-o moara si apoi diferite parti din ele, precum coaja lor maronie exterioara, se separa, apoi alte ingrediente ajung in compozitie intr-o brutarie, aluatul fiind in final framantat si copt. Acelasi lucru se intampla cu aproape orice aliment ambalat intr-un pachet, cutie sau tub (care trece printr-o procesare intr-o fabrica) si astfel pot aparea probleme. Procesarea se practica in trecut chiar acasa, insa datorita deprinderii unei comoditati si a evolutiei tehnologiei, produsele sunt pregatite pentru a fi cumparate si consumate pe loc. Iata numai cateva exemple de alimente procesate:
- Laptele de obicei este introdus in ambalaj dupa ce este incalzit pentru a fi distrusi toti microbii (pasteurizat), apoi racit si transportat in camioane in supermarket si magazine; poate fi transformat si in branza, iar cel degresat este separat si vandut ca smantana sau unt. Laptele poate fi transformat si in iaurt
- Snacks-urile precum chips-urile care sunt preparate din cartofi, porumb sau alte cereale cu sare, zahar si grasimi adaugate ce confera gust placut
- Alimentele conservate, congelate sau uscate (deshidratate)
- Produsele de panificatie, biscuiti, piscoturi
- Bauturile carbogazoase sau/si cu arome de fructe (unele pot fi considerate alimente pentru ca au in compozitie zahar)
Cand copiii sunt de varsta mica, solutia este extrem de simpla: fie nu le mai oferiti respectivul aliment, fie ii refuzati cand vi-l cer. Problema se complica insa cand cresc; alimentele procesate in exces pot avea un impact semnificativ asupra starii generale de sanatate din copilarie, adolescenta si pubertate si, desigur, in final si la maturitate.
Citeste si: Cele 10 alimente interzise de nutritionisti pentru copilul tau
Studii care dovedesc legatura dintre alimente procesate si problemele de sanatate la copii
- ADHD (tulburarea hiperkinetica cu deficit de atentie): in 2011 un studiu randomizat controlat, publicat in revista Lanteta a demonstrat ca acei copii care sufera de ADHD si au exclus alimentele procesate din alimentatie au prezentat o scadere semnificativa in simptomele de ADHD; ulterior alimentele fiind reintroduse, simptomele s-au intensificat
- Diabet de tip 2: conform unui studiu publicat in revista Procedurile Academiei Nationale a Stiintelor, alimentele procesate contribuie la dezvoltarea unui rezistente la insulina datorita concentratiilor mari de substante chimice denumite produse finale de glicozilare avansata
- Autism: conform unui studiu din anul 2012 publicat in revista Epigenetica Clinica, consumul ridicat de aditivi, precum siropul de porumb cu nivel ridicat de fructoza, contribuie la deficiente minerale care pot cauza tulburari din spectrul autist
- Obezitate: John Foreyt, purtator de cuvant pentru Colegiul de Medicina Baylor, estimeaza ca 15% din toti copiii americani cu varsta 6-19 ani si 10% din cei 2-5 ani sunt supraponderali. Organizatia Mondiala a Sanatatii atribuie obezitatea infantila popularitatii alimentelor procesate cu multe calorii si putine nutrimente. La randul sau, obezitatea poate cauza probleme pe termen lung cum sunt hipertensiune, diabet si boala cardiaca.
- Cancer: conform unui studiu desfasurat in 2005 de Universitatea din Hawaii publicat in Revista Institutului National de Cancer, fiind vorba despre un risc de cancer pancreatic crescut la maturitate (concluzii confirmate si de un studiu canadian ce a implicat consumul de carbohidrati rafinati, inclusive sirpo de porumb cu fructoza si zahar)
- Niveluri scazute ale coeficientului de inteligenta (IQ): un studiu publicat in Revista de Epidemiologie si Sanatate Comunitara a demonstrat o legatura intre consumul alimentelor procesate inainte de varsta de 3 ani si nivele de IQ mai reduse la varsta de 8 ani. Studiul pe termen lung a urmarit toate aspectele vietii copiilor, inclusiv stilul de viata si ereditatea si a evidentiat o diferenta de cel putin 5 puncte in plus pentru cei care au avut o alimentatie sanatoasa in primii 3 ani de viata (in acest interval creierul se dezvolta cel mai rapid).
Citeste si: Alimentatia si influenta sa asupra comportamentului copiilor
Riscuri ale aditivilor
Sunt cunoscute mai mult de 3000 substante chimice adaugate de obicei la alimentele procesate. Unele dintre acestea, care contribuie la pastrarea si adaugarea de textura, aroma sau culoare la produse, nu au fost testate de autoritati specializate pentru efectele pe termen lung asupra sanatatii, fiind considerate sigure pana la proba contrarie. Colorantul Galben 5 sau tartrazina si Colorantul Galben 6 se gasesc in mii de produse etichetate drept pentru consumul copiilor, inclusiv in bauturi carbogazoase, bomboane, cereale, bezele si multe altele. Conform unui studiu recent desfasurat de Universitatea Columbia din cadrul Institutului Psihiatric al Statului New York, acestea contribuie la simptome de ADHD la copii. Un ingredient folosit frecvent pentru a adauga aroma, monoglutamatul de sodiu, poate cauza o serie de simptome neplacute, inclusiv in respiratie la copiii cu sensibilitati alimentare. Incepand din anul 2005, diacetilul, un ingredient din procesul de aromatizare a untului, de obicei asociat si cu alti aditivi, poate conduce la bronsiolita obliteranta, o boala pulmonara rara.
Multi dintre aditivi sunt considerati a putea compromite structura si functionarea corpului si se pare ca sunt legati de dezvoltarea unor afectiuni la nivel epitelial, pulmonar si psiho-comportamental. BHT si BHA (hidroxianizolul butilat si hidrotoluenul butilat) sunt luati in considerare in prezent pentru potentialul de a altera materialul genetic si drept urmare a contribui la aparitia cancerului. Sulfitii se pare ca pot agrava astmul la unii copii, iar colorantii artificial pot determina reactii de hipersensibilitate la cei deja sensibili, incurajand aparitia afectiunilor precum ADHD, astm si afectiuni ale pielii (urticarie si dermatita atopica).
De retinut
Cel mai mare pericol ce trebuie semnalat este ca multe dintre alimentele destinate copiilor dispun de etichete precum alimente naturale si organice. Din acest motiv, este important sa urmariti in momentul achizitiei prezenta urmatoarelor ingrediente: sirop de porumb cu multa fructoza, grasimi trans / partial hidrogenate (prezente chiar daca continutul de grasime este trecut drept 0%), monoglutamat de sodiu (proteina texturata sau proteina hidrolizata), coloranti artificiali, ulei vegetal bromurat, indulcitori artificiali/alcooluri din zahar, uleiuri diverse (ulei de porumb, de palmier, din boabe de soia), faina de grau, nitrati/nitriti, BHT.
Retineti in final ca, desi multe dintre alimentele pentru copii par o solutie convenabila pe termen scurt (se consuma si se prepara rapid), o gustare rapida le poate compromite sanatatea pe termen lung. Alimentele de acest gen sunt procesate si contin concentratii ridicate de grasime saturata, sodiu si zahar, toate corelate cu obezitate infantila, diabet de tip doi si probleme cardiace; constituie o alegere cu valoare nutritionala scazuta si ingrediente ce trebuie evitate. Nu fac exceptie nici bauturile carbogazoase, pline de zahar adaugat si una dintre cauzele obezitatii la copii. Puteti opta insa fara griji pentru alternative sanatoase, precum fructe si legume proaspete; ele pot fi in plus refrigerate sau congelate si servite mai tarziu.
Domnul Conf. Univ. Dr. Costel Stanciu, presedinte al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania a avut
amabilitatea de a ne oferi urmatoarele informatii:
"Alimentele procesate industrial sunt incarcate de grasimi saturate, sare si zahar, iar folosirea acestora pentru hranirea copiilor trebuie sa se faca cu moderatie si numai dupa o citire atenta si o intelegere a declaratiei nutritionale a produsului respectiv.
Parintii trebuie sa aiba in vedere, intotdeauna, recomandarile Ministerului Sanatatii cu privire la anumiti nutrienti din alimentele oferite copiilor, astfel, urmatorii nutrienti din cantitatea de aliment procesat oferita drept hrana unui copil trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite:
- Sub 15 grame de zahar la 100 grame de produs alimentar;
- Sub 5 grame de grasimi saturate la 100 grame de produs alimentar;
- Sub 1,5 grame de sare la 100 grame de produs alimentar.
Recomandarea APC Romania este sa invatam sa intelegem eticheta."
Domnul Sorin Mierlea, Presedinte al InfoCons a avut amabilitatea de a ne oferi urmatoarele informatii:
"In primul rand parintii trebuie sa citeasca eticheta tinand cont de faptul ca pe acestea ingredientele sunt mentionate descrescator: primele ingrediente sunt in cantitatea cea mai mare iar ultimele in cantitatea cea mai mica. Totodata acestia pot descarca gratuit aplicatiile InfoCons:
o SuperConsumatorul - Aplicatie gratuita disponibila pe telefoanele cu sisteme de operare Android, iOS si Windows Phone
o E InfoCons- Aplicatie gratuita disponibila pe telefoanele cu sisteme de operare Android, iOS si Windows Phone;
o InfoCons - coduri de bare - Aplicatie gratuita disponibila pe telefoanele cu sisteme de operare Android, iOS si Windows Phone;
Accesand aplicatia E infocons pot verifica daca un aditiv alimentar este interzis sau nu copiilor.
Le recomand parintilor sa descarce aplicatii pentru a fi mai informati si daca sunt anumite ingrediente sau informatii pe care nu le inteleg, mai bine lasa produsul la raft. Totodata acestia pot accesa site-ul www.testecomparative.ro unde regasesc o serie de studii si teste comparative pe diferite produse si servicii. Nu in ultimul rand, ar trebui sa citeasca eticheta, sa solicite bonul fiscal si sa aleaga in cunostinta de cauza."
Multumim domnilor Costel Stanciu si Sorin Mierlea pentru ajutorul acordat in realizarea articolului.
Surse:
http://dailyparent.com; http://everydaylife.globalpost.com; www.fruitsandveggiesmorematters.org; http://tiki.oneworld.org;
http://breakingmuscle.com; www.whfoods.com
Urmareste-ne pe Google News
