Modul in care se produc varsaturile
Ce se intampla exact? Dupa ce laptele este inghitit de bebelus, acesta aluneca prin portiunea din spate a gatului si ajunge pe un tub muscular denumit esofag pana in stomac. Acolo exista un inel muscular care conecteaza esofagul de stomac si care se deschide pentru a permite laptelui sa intre in stomac pentru ca apoi sa se inchida la loc. Daca acel inel, denumit sfincter esofagian inferior nu se intareste, laptele poate reveni inapoi sus pe esofag, proces denumit reflux. Bebelusii sunt in special predispusi sa manifeste reflux deoarece stomacul lor este mic (de marimea unei mingi de golf), asa ca se umple usor. De asemenea, este posibil ca o valva unde esofagul este conectat de stomac sa nu se fi maturizat suficient pentru a functiona cum ar trebui; acea valva se va dezvolta inainte de prima aniversare a bebelusului, in jurul varstei de 4-5 luni, moment in care va inceta sa vomite.
Un alt aspect important de subliniat consta in diferenta dintre varsaturi si regurgitare. In mod concret, exista o diferenta intre cele doua, varsatura fiind aruncarea fortata a continutului din stomac pe gura, iar regurgitarea (in general observata la bebelusii mai mici de 1 an) constituie revarsarea usoara a continutului stomacului pe cale bucala, acompaniata de obicei de o ragaiala. Varsaturile apar, dupa cum am mentionat mai sus, cand muschii abdominali si diafragma se contracta cu putere in timp ce stomacul este relaxat, actiune reflexiva declansata de centrul vomei din creier dupa ce a fost stimulat de: nervii din stomac si intestine cand tractul gastrointestinal este fie iritat, fie inflamat ca urmare a unei infectii sau blocaj, chimicale din sange (medicamente), stimuli psihologici din partea imaginilor sau mirosurilor deranjante, stimuli din partea urechiei medii (cum se intampla la raul de miscare). Desi sunt neplacute, varsaturile deservesc unui scop, "acela de a elimina presiunea sau o toxina din organism" conform doamnei doctor Susan Orenstein, sef al departamentului de gastroenterologie pediatrica de la Spitalul de Copii din Pittsburgh.
Pentru majoritatea bebelusilor varsaturile au loc spontan, fara efort si nu constituie un disconfort; exista si varsaturi care nu sunt in jet, ci se aseamana cu o scurgere lenta din gura. De asemenea, sunt varsaturi care apar imediat dupa masa si sunt lichide, in timp ce altele contin lapte branzit, partial digerat, provenit dintr-o masa anterioara. Exista cativa bebelusi pentru care varsaturile sunt resimtite intr-un mod mult mai drastic, respectiv ca o experienta traumatica, iar cei mici raman speriati si suparati. Desi va puteti ingrijora deoarece nu le cunoasteti cauza, uneori dupa varsaturi urmeaza o stare instantanee de bine; in alte cazuri varsaturile ofera indicii pretioase despre natura imbolnavirii cu care se confrunta copilul.
Citeste si:
Varsaturile la copii: informatii complete
Cauze ale varsaturilor la bebelusi
In primul rand, este important sa stiti ca multi nou-nascuti vor vomita in primele zile de viata mucus din stomac care constituie in mare parte resturile din lichidul amniotic inghitit intrauterin, combinat cu cel secretat de mucoasa stomacala care se pregateste pentru asimilarea meselor de lapte. Ocazional aceasta mucoasa poate fi mai groasa si din acest motiv bebelusul poate parea ca se ineaca, insa o va elimina cu usurinta si singur daca este sustinut in pozitie verticala. De asemenea, pot exista in aceasta voma si mici cantitati de sange (fie ca urmare a nasterii naturale sau prin cezariana, fie de la mameloanele crapate ca urmare a unei pozitii incorecte de supt), insa nu constituie de obicei o problema de sanatate si va fi eliminata rapid din organism; ingrijorati-va daca cel mic este hranit cu lapte formula si este prezent sange in voma.
Apoi, dupa ce bebelusul incepe sa ingereze cantitati mari de lapte, este destul de normal sa vomite sau sa regurgiteze deoarece alaturi de masa de lapte inghite si aer, insa majoritatea copiilor nu elimina cantitati mari pana la varsta de 2-3 luni; o serie de copii se confrunta cu episoade de varsaturi care apar si dispar in primul an de viata, in timp ce altii prezinta probleme asociate refluxului gastroesofagian.
Refluxul gastroesofagian constituie cea mai des intalnita cauza a varsaturilor; pe langa eliminarea unei cantitati mici de lapte dupa masa pot aparea si sughituri si chiar tuse (daca laptele este inghitit). De obicei refluxul nu constituie motiv de ingrijorare; in situatii extreme poate cauza plans si tuse excesiva si necesita tratament antiacid sau o solutie pentru ingrosarea laptelui exprimat sau formula.
Printre ale cauze care pot determina varsaturile, se mai includ raul de miscare si stresul (inclusiv plansul excesiv); daca traseul zilnic include un drum cu masina apare o deconectare intre ceea ce bebelusul vede si ceea ce simt partile sensibile la miscare din corp cum sunt urechea interna si unii nervi. In majoritatea situatiilor insa este vorba despre gastroenterita, o infectie la nivelul tractului digestiv. Aceasta la randul sau este cauzata de virusuri comune si are ca simptome suplimentare si greata si diaree. Gastroenteritele nu dureaza de obicei mult timp pentru a se vindeca si sunt mai degraba deranjante decat periculoase pentru copiii mai mari, insa la bebelusii care nu pot asimila lichide in cantitate suficienta, prezinta si diaree si se deshidrateaza (vor pierde nutrimente si apa din organism), situatia se poate complica extrem de rapid. Similare gastoenteritelor sunt si infectiile de natura virala sau bacteriana (cele din urma necesita antibiotic); cele virale au cel mai des drept cauza rotavirusul, insa varsaturile inceteaza de obicei in decurs de 12-24 ore.
Pe langa gastroenterita exista si infectii sau alte imbolnaviri care determina varsaturile, insotite si de alte simptome precum: febra, pierderea apetitului, irascibilitate, letargie, iritatie, tuse, nas infundat. Poate fi vorba astfel de: gripa, scarlatina, infectie de tract urinar sau chiar infectie a urechii. Cazuri extreme presupun: meningita, pneumonie,apendicita sau sindromul lui Reye, obstructie intestinala ca urmare a unui defect din nastere, sindromul dopului de meconiu, ulcer perforat - sangereaza ca urmare a bacteriei Helicobacter pylori, toate acestea necesitand tratament de urgenta.
Trebuie inclusa intre cauze si o potentiala alergie sau intoleranta, ceea ce inseamna ca sistemul imunitar al copilului reactioneaza la proteinele din laptele de vaca sau ca intampina dificultati in digestia lactozei (un zahar natural din lapte). Aceste probleme provin fie de la formulele de lapte praf, fie din laptele matern (cand consumati lactate si alaptati). Cele doua afectiuni sunt dificil de diferentiat de refluxul gastroesofagian. Insa la alergie pot aparea si: eczema, colici, diaree, constipatie, stagnare in greutate.
O cauza periculoasa pentru varsaturi este reprezentata de ingerarea unei substante toxice precum un medicament, planta sau substanta chimica, dar si ingerarea de alimente sau apa contaminata. Bebelusul trebuie dus de urgenta la medic.
Mai rar se intampla sa fie vorba de valva musculara situata in portiunea superioara a stomacului (intre esofag si stomac) mentionata mai sus care este slabita si imatura. La adulti aceasta sa inchide bine dupa inghitirea hranei si necesita un efort mare pentru a o forta sa se deschida; la bebelusi insa valva nu se inchide la fel de bine si poate fi usor fortata cu aplicarea unei presiuni usoare (cum este un stomac prea plin sau care este comprimat). In acest sens trebuie mentionata stenoza pilorica, o afectiune rara care determina bebelusul sa vomite fortat in decurs de o jumatate de ora de la masa. Debuteaza la varsta de aproximativ 6 saptamani pana la 4 luni. Se remediaza cu usurinta prin interventie chirurgicala, insa necesita atentie imediata.
Opinia specialistului
Doamna doctor Iolanda Vivisenco, Medic specialist pediatrie, Centrul Medical Medsana, Asistent universitar, doctor in medicina a avut amabilitatea de a ne raspunde la urmatoarele intrebari:
1. Din ce motive pot aparea varsaturile la copii?
"Varsaturile la copil pot semnala o problema digestiva, cel mai adesea facand parte din tabloul enterocolitelor acute si toxiinfectiilor alimentare. Atunci cand se repeta in timp, varsaturile pot semnala o tulburare de motilitate a tubului digestiv precum refluxul gastroesofagian sau diskinezia biliara. O serie de afectiuni innascute, numite boli metabolice sau 
malformatii ale caii digestive se pot manifesta cu episoade repetate de varsaturi la copil. Trebuie stiut insa ca varsaturile pot insoti afectiuni respiratorii acute precum otita sau pneumonia, afectiuni ale rinichilor sau pot semnala infectia sistemului nervos, numita meningoencefalita."
2. Ce complicatii pot determina varsaturile la copii?
"Prin varsaturi organismul pierde apa si electroliti, ceea ce antreneaza un sindrom de deshidratare acuta cu tulburari ale mediului intern. Acestea, la randul lor, pot genera alte complicatii, respectiv afectarea functiei oricarui aparat si sistem."
3. Ce sfaturi aveti pentru parinti in acest sens?
"Varsaturile numeroase, instalate brusc trebuie sa fie gestionate de catre parinti in primele ore prin administrarea in cantitati mici si repetate a unor solutii de apa, glucoza si electroliti numite saruri de rehidratare orala. Daca varsaturile nu se opresc in cateva ore sau varsta copilului este mica, atunci este indicata prezentarea la medic pentru a evita deshidratarea acuta."
Sfaturi pentru parinti cand bebe varsa
Este important sa va mentineti calmul chiar daca va simtiti speriati de varsaturi. Asigurarea unei rehidratari orale potrivite constituie cheia unei recuperari rapide. Ajuta sa aveti mereu la indemana o carpa sau un prosop pentru a curata mizeria, precum si pentru cei mici bavetici pentru schimb. Purtati bebelusul cu delicatete dupa masa, evitand sa-l miscati brusc sau sa-l ridicati rapid.
Daca bebelusii vomita frecvent, dar sunt fericiti, sanatosi si iau bine in greutate, iar pediatrul considera ca se dezvolta normal, nu trebuie sa va ingrijorati. Vor depasi perioada de varsaturi pana la varsta de 1 an sau chiar mai devreme (se vor ameliora in jur de 6 luni); ajuta mentinerea in pozitie verticala, deoarece actioneaza gravitatia. Nu este obligatoriu sa hraniti bebelusul imediat dupa un episod de voma (decat daca pare infometat) si nu trebuie sa modificati programul de masa pentru a remedia varsaturile (mese mai dese sau mai rare nu vor avea vreo influenta). De asemenea, nu trebuie nici sa schimbati formula de lapte praf sau sa o ingrosati cu cereale (decat daca va recomanda medicul) deoarece puteti cauza constipatie, castig ponderal anormal si chiar varsaturi.
In cazul in care bebelusul vomita excesiv sau pare sa nu se simta bine, este important sa apelati la medic. Tineti cont de urmatoarele simptome: mai putin de 6 scutece ude in 24 ore (la copiii mai mici de 6 luni), putine lacrimi/lipsa lacrimilor, pierderea aptitului, fontanela mai adancita sau mai aplatizata decat de obicei, letargie sau irascibilitate, diaree, stomacul se simte dur si balonat si dureros, scrotul este umflat sau inrosit, febra (38 grade la un copil mai mic de 6 luni sau mai mare de 38,3-38,9 la un copil mai mare), voma are un miros deranjant sau contine un lichid transparent/galben deschis/portocaliu/verde de bila sau maro (care seamana cu zatul de cafea-semn de sange amestecat cu acid gastric), culoare galbena a albului ochilor (semn de icter - insotit de durere in portiunea dreapta superioara a abdomenului). Voma la copiii mai mici de 2 luni este un simptom ingrijorator, voma in jet la cei mai mici de trei luni, voma dupa rehidratarea cu solutie orala, voma dupa reintroducerea alimentatiei normale, voma dupa lovitura la cap poate indica o contuzie cerebrala, voma persistenta (dureaza mai mult de 24 ore).
Multumim doamnei doctor Iolanda Vivisenco pentru informatiile oferite.
Surse:
www.parents.com; www.babycenter.com; http://kidshealth.org; www.babycentre.co.uk; www.kidspot.com.au; www.webmd.com; www.babycenter.com; www.healthychildren.org
Urmareste-ne pe Google News
