Bebe s-a născut prin cezariană? Iată care sunt nevoile nutriționale ale micuțului tău

Impactul tipului de naștere asupra microbiotei intestinale a bebelușului

Microbiota intestinală reprezintă o colecție vastă și complexă de microorganisme, care influențează sănătatea. Principalele roluri ale microbiotei de la nivelul intestinelor sunt:

• Furnizarea energiei către intestine prin hrana digerată;
• Asigurarea protecției în fața agenților patogeni;
• Reglarea funcționării sistemului imunitar.

Există numeroși factori care influențează starea microbiotei intestinale, printre care și tipul de naștere. Studiile confirmă faptul că microbiota bebelușilor născuți prin cezariană este diferită de cea a celor care s-au născut natural [1].

Structura microbiotei bebelușilor care au venit pe lume printr-o naștere naturală este similară microbiomului vaginal al mamelor, având, încă din primele zile de viață, o concentrație ridicată de bacterii precum bifidobacterii, „Bacteroides”/„Bacteroidetes” și Lactobacillus [2].

În cazul bebelușilor care au venit pe lume prin cezariană, microbiota este formată mai ales din microorganismele provenite atât de la nivelul pielii mamelor, cât și din mediul extern. De pildă, o caracteristică a microbiotei  intestinale a celor născuți prin cezariană este prezența redusă a bifidobacteriilor și a „Bacteroides”.

Bifidobacteriile sunt bacterii „bune”, care:

• Ajută la digerarea fibrelor și a altor carbohidrați complecși: aceștia se digeră lent întrucât sunt bogați în fibre;
• Contribuie la producerea acizilor grași;
• Asigură digerarea zaharurilor sănătoase din laptele matern;
• Sprijină funcționarea sistemului imunitar și previn infecțiile;
• Contribuie la producerea unor vitamine, cum ar fi vitaminele B de exemplu.

Microorganismele „Bacteroides”/„Bacteroidetes” reprezintă bacterii anaerobe (nu au nevoie de oxigen) care, dacă rămân la nivelul colonului, sunt reabsorbite de acesta și sunt utilizate ca sursă de energie. Dacă ajung însă în alte zone ale corpului, pot provoca infecții. 

Bacteriile menționate, dar și alte microorganisme, asigură sănătatea microbiotei intestinale. Nașterea prin cezariană este asociată cu creșterea riscului de disbioză intestinală [3], care se produce dacă:

• Anumite bacterii „bune” lipsesc din intestine;
• Se mărește cantitatea de microorganisme dăunătoare din microbiotă;
• Are loc o reducere a diversității microorganismelor din microbiota intestinală. 

Semnele care arată că un nou-născut se confruntă cu disbioză intestinală sunt:

• Diaree sau constipație;
• Crampe abdominale frecvente;
• Balonări;
• Flatulență;
• Reflux gastroesofagian;
• Scădere în greutate.

Pe termen lung, disbioza intestinală la bebeluși are impact negativ nu numai asupra funcționării tractului intestinal, ci mărește și riscul de apariție a alergiilor alimentare, a astmului, a diabetului sau chiar a obezității [3].

20 de lucruri pe care orice femeie ar trebui să le știe înainte de cezariană

Ce nevoi nutriționale au bebelușii care au venit pe lume prin cezariană

Ca să înțelegi mai bine de ce nevoile nutriționale ale unui bebeluș născut prin cezariană trebuie să se concentreze în special pe furnizarea hranei care să contribuie la creșterea diversității bacteriilor din microbiota intestinală, ține cont de acest rol esențial al microbiotei: să sprijine absorbția nutrienților și să le asigure biovalabilitatea. Aceasta din urmă se referă la cât de bine corpul absoarbe și utilizează nutrienții pe care îi primește. De altfel, anumite microorganisme din microbiota intestinală influențează biovalabilitatea unor minerale precum fosforul și calciul sau sprijină sinteza unor vitamine, cum ar fi vitamina K sau vitaminele B [4]. Spre exemplu, bifidobacteriile, „Bacteroides”/„Bacteroidetes” și Enteroccocus stimulează sinteza vitaminelor B și K, iar „Lactobacillus acidophilus” și „Bifidobacterium longum” îmbunătățesc absorbția fierului. 

Având în vedere aspectele menționate, pentru a păstra echilibrul microbiotei intestinale și pentru a preveni disbioza intestinală a bebelușului născut prin cezariană, ține minte că o alimentație sănătoasă este esențială încă din primele sale zile de viață. Pe de o parte, laptele matern contribuie la eliminarea disbiozei apărute pe fondul nașterii prin cezariană [5]. Se întâmplă așa întrucât acest tip de lapte are proprietăți probiotice și prebiotice, menite să stimuleze atât diversificarea microorganismelor, cât și dezvoltarea unui mediu propice prezenței unui număr cât mai mare de bacterii benefice. 

Pe de altă parte, în situația în care nu îți poți alăpta bebelușul, străduiește-te să apelezi la formule de lapte create special nu numai pentru o dezvoltare sănătoasă, ci și pentru a favoriza colonizarea microbiotei intestinale cu bacterii cât mai diverse și pentru a contribui la maturizarea acesteia. Formula pe care o achiziționezi poate avea asemenea efecte pozitive dacă se bazează pe probiotice, pe prebiotice sau pe simbiotice. Acestea din urmă sunt un amestec de probiotice și de prebiotice, fiind utile pentru că previn diareea și ameliorează simptomele neplăcute ale intoleranței la lactoză: balonările, flatulența, crampele abdominale etc.

Ca să fii sigură că alegi formula de lapte cea mai adecvată pentru copilul tău, ține seama de recomandarea unui specialist, precum medicul pediatru, un consultant în alăptare, un farmacist, un asistent medical, o moașă, un medic dietetician etc. 

Fie că ai posibilitatea să oferi lapte matern, fie că recurgi la o formula de lapte, amintește-ți că, pentru asigurarea nevoilor nutriționale ale unui bebeluș născut prin cezariană, sunt necesare:

Probioticele

Sunt bacteriile „bune”, indispensabile pentru o microbiotă intestinală sănătoasă pentru că:

• Asigură echilibrul bacterian;
• Stimulează dezvoltarea bacteriilor „bune” în perioada tratamentului cu antibiotice;
• Reduc riscul de diaree generată de antibiotice sau de o infecție.

Dacă medicul pediatru recomandă, probioticele pot fi administrate, sub forma suplimentelor alimentare, copiilor aflați în primul an de viață, în condițiile în care susțin buna funcționare a sistemului imunitar și a celui digestiv. Conform unui studiu publicat în „Jama Pediatrics”, dacă se administrează un probiotic, în scop profilactic, bebelușilor aflați în primele 3 luni de viață, se diminuează riscul de a surveni manifestări ce interferează cu starea de bine a acestora, precum constipația, colicii și refluxul gastroesofagian [6].

Cele mai cunoscute tipuri de probiotice sunt:

• Bifidobacteriile: În afară de efectele pozitive amintite anterior, bifidobacteriile sunt binevenite întrucât scad riscul de proliferare a bacteriilor periculoase, precum streptococii, la nivelul tractului intestinal. În același timp, anumite bifidobacterii reduc inflamațiile intestinale. Printre bifidobacteriile care au un asemenea efect se numără și „Bifidobacterium longum”. Mai mult decât atât, această bifidobacterie acționează pozitiv și la nivelul sistemului imunitar, studiile efectuate de-a lungul timpului ajungând la concluzia că un nivel scăzut de „Bifidobacterium longum” în primul an de viață, corelat cu un nivel ridicat de „Proteobacteria”, sunt asociate cu un risc crescut de alergii în copilărie [5];
• Lactobacilii: sunt utili deoarece ajută la digerarea hranei, la absorbția nutrienților și la combaterea microorganismelor ce provoacă diaree.

Prebioticele

Pentru a putea vorbi despre un prebiotic, trebuie să fie vorba despre fibre nedigerabile, care stimulează dezvoltarea și activitatea unei bacterii probiotice. Practic, prebioticele reprezintă „hrana” pentru probiotice. În afară de faptul că au grijă de microbiota intestinală, prebioticele susțin și sistemul imunitar.

Pentru a crește aportul de prebiotice în dieta bebelușului tău, odată cu diversificarea alimentației, hrănește-l cât mai des cu alimente precum: banane, mere, cereale pe bază de ovăz, biscuiți cu ovăz, mazăre, linte etc.

Oligozaharidele

Constituie un tip de carbohidrați și, pentru că nu pot fi descompuse de tractul digestiv, „călătoresc” până în colon, iar acolo hrănesc și susțin dezvoltarea bacteriilor „bune”. În acest context, se poate spune că și oligozaharidele acționează ca prebiotice. 

Nu numai că oligozaharidele sprijină echilibrul microbiotei intestinale, dar protejează și în fața infecțiilor, având efecte antibacteriene, antivirale și antiinflamatorii. 

Dacă ești mama unui bebeluș care s-a născut prin cezariană, îți poți da seama că nevoile sale nutriționale nu sunt satisfăcute când observi că se află în oricare dintre aceste situații :

• Nu ia în greutate sau are o greutate mai mică decât cea normală pentru vârsta pe care o are;
• Pierde în greutate;
• Nu crește în înălțime;
• Nu este dornic să mănânce din pricina tulburărilor digestive;
• Nu este energic, jucăuș și este adesea somnoros.

Puteți găsi mai multe informații necesare viitoarelor mămici și pe site-ul https://www.aptanutricia.ro/ unde Nutricia pune la dispoziție și un serviciu gratuit de consultații la care mamele pot suna/trimite un e-mail sau scrie direct pe site și să ceară sfaturi specialiștilor pe diferite subiecte.

Pentru a fi la curent cu noutățile îi puteți urmări atât pe pagina de Facebook cât și pe Instagram.