Diversificarea sau hrănirea complementară nu trebuie să înceapă înainte ca bebelușul să arate anumite semne că nu se mai satură cu laptele mamei și este pregătit să primească o hrană nouă. Majoritatea ghidurilor recomandă ca diversificarea să aibă loc în jurul vârstei de 6 luni, aceasta fiind și indicația Organizației Mondiale a Sănătății. La începutul diversificării, este mai puțin important cât mănâncă bebelușul din noua hrană, cât ideea de a se obișnui și cu altceva, în afară de lapte. Majoritatea energiei și nutrienților continuă să fie furnizate prin alăptare. Introducând hrană din ce în ce mai diversă în meniul copilului, începând cu 6 luni, alături de lapte matern sau formule de lapte praf, îl pregătești pentru o alimentație sănătoasă de-a lungul vieții.
În mod gradual, cantitatea de mâncare nou introdusă crește, până ce copilul poate mânca aceleași feluri ca restul familiei, desigur, în cantități mai mici.
De ce facem diversificarea în jur de 6 luni?
• Laptele matern și formulele furnizează toată energia și nutrienții de care copilul are nevoie, până ajunge la vârsta de 6 luni (cu excepția vitaminei D)
• Alăptarea până la 6 luni protejează bebelușul de boli și infecții
• Abia în jur de 6 luni, uneori chiar 7, copilul atinge nivelul de dezvoltare care îi permite să ingereze în condiții bune alimente solide. După 6 luni, aparatul digestiv al bebelușului este dezvoltat suficient pentru a putea digera alimentele nou introduse și se formează și reflexul de masticație și înghițire.
• După 6 luni copilul are primele încercări de a se hrăni singur
• Abia în jurul acestei vârste, copilul învață cu adevărat să mestece și să înghită mâncarea. Aceasta înseamnă că poate încerca mai rapid noi tipuri de hrană, mai consistentă, nu doar piureuri sau alimente pasate.
• Dacă copilul se naște prematur, diversificarea se începe în funcție de indicațiile pediatrului,
Semne că bebelușul este gata pentru diversificare
Există 3 semne clare, care, dacă apar împreună în jur de 6 luni, arată că copilul este pregătit să primească și alt tip de hrană, pe lângă laptele matern sau formulă.
Astfel, copilul este capabil să:
- Stea în poziție sezând și își poate ține capul
- Coordoneze mișcarea ochilor, mâinilor și gurii pentru a găsi hrana, a o apuca și pune în gură singur
- Mestece mâncarea (mai degrabă decât s-o scuipe afară)
Atenție! Următoarele comportamente nu arată că bebelușul este pregătit pentru diversificare:
- Micuțul își mestecă pumnișorii
- Se trezește noaptea, mai mult decât de obicei și pare mai înfometat
Acestea sunt comportamente normale, care nu demonstrează că bebelușul este gata pentru mâncarea solidă. Diversificarea nu înseamnă că cel mic nu se va mai trezi noaptea să mănânce de mai multe ori.
Cum începe diversificarea
Inițial, copilul va avea nevoie doar de cantități mici de mâncare, pe lângă hrănirea obișnuită, cu lapte. Mamele nu trebuie să se îngrijoreze legat de cât mănâncă cel mic la început, pentru că cel mai important este să-l obișnuiască cu noile gusturi și texturi și să-l ajute să descopere cum să mestece mâncarea solidă și cum s-o înghită. Bebelușul continuă să-și ia cel mai mare procent de energie și nutrienți din lapte, fie că este vorba de cel matern, fie de laptele praf.
Atenție! Nu trebuie să adăugați zahăr sau sare la mâncarea copilului sau la apa în care o fierbeți. Sarea, în special, nu este bună pentru rinichii copilului, încă insuficient dezvoltați, în vreme ce zahărul poate afecta dantura care începe să se formeze.
Trucuri pentru o diversificare reușită:
- A mânca este o abilitate cu totul nouă pentru copil. Unii copii învață să accepte noile gusturi și texturi mai repede ca alții. Încercați în continuare, fără să vă descurajați și oferiți-i copilului încurajări și laude, de câte ori mănâncă alimentele solide
- Mergeți în ritmul copilului și lăsați-l să vă arate el când îi este foame sau când este sătul. Oprițivă când cel mic dă semne că a mâncat suficient, fie închizând ferm gura, fie întorcând capul. Nu forțați copilul să mănânce. Așteptați până când va fi interesat de un anumit fel de mâncare, pe care la început îl refuză.
- Păstrați-vă răbdarea și oferiți-i bebelușului mâncare cât mai variată, chiar dacă nu pare să-i placă. Poate lua până la 10 încercări, înainte ca el să se obișnuiască cu un anumit fel de mâncare, cu o aromă sau o textură nouă. Vor fi zile când va mânca mai mult și zile când va refuza să mânânce orice hrană solidă. Nu vă îngrijorați, este perfect normal.
- Lăsați copilul să se bucure de atingerea și manevrarea mâncării. Permiteți-i să se hrănească singur, folosind degetele, ori de câte ori vrea să facă asta. Dacă mama folosește o linguriță, îi poate da și celui mic una, pentru ca acesta să imite gesturile mamei și să deprindă primele lecții de mâncat autonom.
- Îndepărtați elementele care pot distrage copilul, în timpul meselor, precum televizorul, telefonul sau tableta.
- Învățați copilul obiceiuri sănătoase, precum acela de a lua masa împreună cu familia.
Reguli ale diversificării naturale
Atunci când începem diversificarea, trebuie să respectăm câteva reguli:
- Nu se introduc două alimente noi în același timp
- Orice aliment nou se introduce progresiv, în cantități care cresc treptat, în vreme ce scad cantitățile din alimentul introdus anterior
- În timpul meselor, se începe cu alimentul nou, apoi se trece la cele cu care copilul este deja obișnuit. Alimentul nou se administrează înaintea laptelui, folosind lingurița.
- Introducem un aliment nou doar dacă bebelușul se simte bine, are scaune normale și nu prezintă tulburări digestive. Dacă apar semne de intoleranță la noul aliment (diaree, vărsături), se sistează administrarea acestuia.
- Textura alimentelor introduse se schimbă progresiv, trecând de la alimente moi (piureuri, preparate la blender) către mâncarea din ce în ce mai consistentă, zdrobită, pasată sau întreagă, atunci când copilul o poate manevra cu mâna lui.
- Se păstrează o igienă riguroasă pe tot parcursul diversificării (spalare pe mâini, curățarea suprafețelor, spălarea și curățarea fructelor, alimente de bună calitate) și se iau măsuri de precauție pentru a nu pune copilul în risc (se testează întotdeauna temperatura mâncării, înainte de administrare; se evită alimentele tari, precum morcovii, merele sau nucile; se îndepărtează semințele și sâmburii din fructe, oasele din carne; se taie fructele în bucățele mici; se folosesc doar alimente din surse de încredere)
Diversificarea pe vârste
Hrănirea copilului până la 6 luni
Laptele matern este cea mai bună hrană în primele 6 luni de viață. Este perfect pentru copil, totdeauna valabil, gratis și cu cea mai bună consistență și temperatură. Formulele de lapte pot fi introduse ca suplimente când mama nu are suficient lapte sau ca înlocuitori, când mama nu alăptează.
Atenție! Laptele de vacă nu trebuie introdus în alimentația copilului înainte de 12 luni.
Aportul vitaminic al laptelui matern este ideal, totuși acesta nu conține suficientă vitamina D, de aceea este recomandată suplimentarea cu această vitamină, conform inducațiilor pediatrului. Formulele de lapte sunt fortificate cu vitamina D și alți nutrienți, așa că nu mai este necesară suplimentarea cu vitamina D atunci când copilul este hrănit cu lapte praf.
Toți copiii între 6 luni li 5 ani ar trebui să priească suplimente vitaminice, cu vitaminele A, C și D.
Diversificarea la 6 luni
La început, copilul nu are nevoie de mai mult de 3 mese pe zi, așa că i se va oferi noul aliment în cantități mici (câteva bucățele sau lingurițe). Penttru introducerea noului aliment, este bine să se aleagă o perioadă când copilul nu este obosit sau indispus, iar părintele are suficient timp, pentru a încerca cu răbdare să-l hrănească pe cel mic.
Alimentul trebuie oferit înaintea laptelui, altfel s-ar putea să fie refuzat. Laptele de sân sau formula reprezintă baza fiecărei mese, iar noul aliment are rolul de a obișnui copilul cu mâncarea solidă.
Primele alimente care se introduc
Se începe, de regulă, cu un singur tip de legume sau de fructe. Este bine să se introducă primele legumele, pentru că fructele sunt dulci, iar dacă bebelușul se obișnuiește cu acest gust, s-ar putea să refuze legumele.
Se poate începe diversificarea prin introducerea supei de morcovi la masa de prânz. După câteva zile, se pot adăuga piureuri de cartofi, morcovi, broccoli, păstârnac, măr sau pară.
În supele de legume, se poate adăuga carnea, fiartă separat, iar, în jur de 6 luni și două săptămâni, se poate adăuga și gălbenuș de ou fiert tare (10 minute), la început un sfert ajungând până la un gălbenuș, de 2 ori pe săptămână.
Atenție! Alimentele care pot conție alergeni (alune, pește, ouă, alimente cu gluten) se introduc în cantități mici, un singur aliment odată, pentru a verifica reacțiile copilului și se sistează imediat administrarea, dacă apar semne de intoleranță.
În jur de 6 luni și jumătate pot fi introduse iaurturile și brânza de vaci, verificând să nu aibă zahăr adăugat. Se poate adăuga 1 linguriță de brânză de vaci în piureul de fructe, mergând crescător până la 10 lingurițe adăugate, pe parcursul a 10 zile. Deja la 6 luni și jumătate, introducem și o masă pe bază de fructe la ora 10.00 (banană, măr și cereale)
Atunci când copilul se descurcă să ia alimentele cu mâna sa, îi putem oferi:
- legume moi (morcov, cartof, broccoli, păstârnac)
- fructe moi sau coapte (banane, pere, piersici, pepene, măr)
- bucățele de pește, carne fără oase
- ouă fierte tari
- brănză tare (cu sare cât mai puțină)
- paste
La 6 luni putem începe să oferim copilului câte o cănuță de apă la fiecare masă.
Diversificarea între 7 și 9 luni
Copilul poate fi hrănit de 3 ori pe zi cu alimente solide, pe lângă laptele obișnuit, care poate varia până la 4 porții pe zi. Pe măsură ce diversificarea înainteaază, copilul poate cere mai puțin lapte ori poate ajunge să-l refuze. Necesarul de lapte praf la această vărstă este de circa 600 ml/zi.
La această vărstă, alimentele introduse trebuie să fie cât mai variate, să ofere energia și nutrienții de care copilul are nevoie. Pot fi introduse alimente bogate în fier (carne, pește, cereale fortificate, legume cu frunze verde - închis, fasole și linte) la fiecare masă.
O dietă sănătoasă și naturală a copilului la această vârstă trebuie să conțină:
- legume și fructe, inclusiv broccoli, conopidă, spanac sau varză
- cartofi, pâine, paste, orez, alimente cu amidon
- mazăre, fasole, linte, pește, ouă, carne și alte surse de proteine
- alimente pasteurizate cu grăsimi, precum iaurturi sau brânză
Pastele, iaurturile, mămăliga cu brânză, biscuiții pot fi introduse în jur de 8 luni, iar leguminoasele (mazăre, fasole, linte, soia), în jur de 9 luni. Tot la această vârstă poate mânca pește, șuncă slabă, sosuri.
Atenție! Până la 1 an sunt interzise: laptele de vacă, mierea, albușul de ou, ciocolata, prăjelile, nucile.
Între 10 luni și 12 luni
Copilul are obligatoriu 3 mese pe zi (mic dejun, prânz și cină), pe lângă lapte, care poate varia între 400- 500 ml/zi. Copilul poate testa, de acum, o varietate foarte mare de alimente, gusturi și texturi foarte diferite. Mănâncă, de multe ori, singur și poate bea apă fără ajutor dintr-o cănuță.
Prânzurile și cina pot include un fel de mâncare, un desert fără zahăr adăugat sau un fruct, definindu-se deja tiparul de masă al unui copil de peste 1 an. În continuare, copilul nu are nevoie de sare sau zahăr adăugate la alimente.
Alăptatul poate fi continuat oricât timp doresc mama și copilul, dar acesta din urmă va avea nevoie de tot mai puțin lapte, pe măsură ce mănânca tot mai multă hrană solidă. Formulele de lapte pot fi întrerupte după 1 an, iar copilul poate primi lapte de vacă.
În funcție de recomandarea medicului, se administrează suplimente vitaminice (în special vitamina D), de fier sau de calciu.
Surse: https://www.nhs.uk; https://www.healthychildren.org; https://www.who.int
Urmareste-ne pe Google News
