Ce trebuie să mănânce și ce nu trebuie să mănânce bebelușul

Doamna doctor Alina Antohe, medic pediatru Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Grigore Alexandrescu" București, consultant nutriție pediatrică Med Consult & Care www.alinaantohe.wordpress.com, alinaantohe@yahoo.com a avut amabilitatea de a ne răspunde la următoarele întrebări:

1. Care sunt alimentele ce trebuie consumate de către bebeluș?

Încă de la naștere cel mai bun aliment pentru bebeluș este reprezentat de laptele matern. Acesta este atât la îndemână, gratuit, la temperatură optimă, cât și extrem de bine echilibrat pentru nevoile nutriționale ale celui mic. Este esențial ca orice mamă să știe că laptele ei este cel mai bun pentru prichindel; niciun lapte matern nu este prea apos, prea gras, prea slab, ci este pur și simplu perfect. În cazul în care există situații patologice care țin fie de mamă fie de sugar, alăptarea nu este permisă, însă aceste situații sunt mai puține decât se crede. Putem aminti aici infecția cu HIV a mamei, TBC activă la mamă sau galactozemia în cazul copilului. În aceste situații se recomandă formulele de lapte praf, inițial cele de început, până la vârsta de 6 luni, apoi de continuare până la 1 an și apoi cele de tip "junior".

Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca de la vârsta de 6 luni sugarul să fie diversificat. Și astfel, bebelușul, odată ce poate să stea în șezut poate fi așezat în scăunelul de masă și poate primi o serie de alimente pe care sistemul lui digestiv le poate procesa și care îi aduc surplusul caloric și nutrițional de care el are nevoie acum când laptele matern nu-i mai este suficient.

Primele alimente cu care se începe diversificarea pot fi legumele sau cerealele, inițial cele fără gluten și apoi și cele cu gluten. Dintre legume se va opta pentru rădăcinoase, acestea având un potențial alergenic scăzut, cum sunt morcovul, pătrunjelul, păstârnacul, țelina; apoi putem adăuga dovlecel, cartof alb, roșu sau dulce, ardei, dovleac, ceapă, praz, păstăi, sfeclă roșie, broccoli, conopidă; mai apoi se pot introduce și leguminoasele (mazăre, fasole boabe, linte), precum și varză, conopidă și broccoli, acestea putând cauza balonare; iar după vârsta de 10 luni îi putem da copilului și spanac. La supă sau piure se adaugă ulei vegetal de floarea soarelui, de germeni de grâu. Carnea potrivită la această vârstă este reprezentată de cea de pui (de preferat pulpă), de curcan sau de vită, carnea de porc și de miel fiind recomandată abia după vârsta de 3 ani. Dintre fructe, pentru început sunt recomandate fructele autohtone precum mărul, para, piersica, caisa, pruna și mai apoi citricele, bananele, în timp ce fructele exotice și cele mici precum fructele de pădure, căpșunile sau cele oleaginoase (nuci, alune) sunt rezervate pentru copiii cu vârsta mai mare de 1 an.

Brânza de vaci este de preferat ca la început să fie făcută în casă din lapte de vacă integral și calciu lactic. Ea poate constitui o masă alături de fructe sau/și cereale. De reținut că cerealele cu gluten nu trebuie introduse în alimentația sugarului înainte de vârsta de 4 luni sau după 7 luni deoarece cresc riscul apariției alergiei la gluten.

Gălbenușul de ou reprezintă și el unul dintre alimentele necesare și permise sugarului după vârsta de 6 luni, albușul de ou fiind permis abia după vârsta de 1 an. După 7 luni cel mic poate consuma și ficat de pasăre, precum și iaurt natural, fie preparat în casă, fie din comerț. În acesta se pot adăuga fructe proaspete, nefiind indicat cel cu fructe din comerț. Iar după 8 luni este permis și peștele alb, de preferat de captură (păstrăv, șalău, doradă sau somon).

Citește și: Calendarul diversificarii alimentatiei la bebelusi 

2. Care sunt alimentele care sunt interzise consumului bebelușului?

Sunt o mulțime de alimente pe care un sugar nu le poate consuma. Este deci subînțeles că sugarul nu va mânca la masa adultului, oricât are acesta impresia că cel mic poftește la felurile de mâncare din farfuria lui. În primul rând în mâncarea bebelușului nu se adaugă sare, zahar sau miere. Chiar dacă pentru noi adulții o mâncare fără sare pare una fără gust, copiii nu vor avea această impresie; nu trebuie să uităm că ei atunci descoperă mâncarea așa că se adaptează gusturilor pe care le oferim. Mierea, cu toate că este este un aliment natural, poate determina alergii celui mic sau poate cauza botulism, astfel este rezervată după vârsta de 1 an.

Laptele de vacă este un alt aliment care poate fi dat celor mici abia după vârsta de 1 an, conform Organizației Mondiale a Sănătății, sau chiar 2 ani după alți specialiști pediatri. Pe de o parte acesta poate cauza alergie la proteinele din compoziția lui, iar pe de altă parte el nu întrunește compoziția nutritivă optimă pentru sugar, având un conținut scăzut de fier și crescut de proteine, minerale și grăsimi saturate.

Tot după vârsta de 1 an îi putem da celui mic și albușul de ou, tot din cauza potențialului alergenic crescut. Așa cum am precizat și anterior, carnea de porc și cea de miel sunt permise abia după vârsta de 3 ani, la fel ca și fructele de mare.
Sugarii nu vor putea consuma nici alimente procesate de tipul mezelurilor (salam, crenvurști), pate-urilor de ficat din comerț, margarină, brânză topită, lactate cu un conținut crescut de grăsime (de exemply smântână), dulciurile din comerț, băuturi răcoritoare, iaurturi cu fructe din comerț, preparate de tip fast food.

Citește și:10 NU-uri in diversificarea alimentatiei bebelusului 

3. Ce probleme pot apărea pentru fiecare caz în parte (dacă bebelușul nu consumă alimentele recomandate, respectiv le consumă pe cele interzise)?

Până la vârsta de 1 an dieta vegetariană nu asigură cantitatea și calitatea optimă de nutrimente necesare unei dezvoltări armonioase. O astfel de alimentație poate determina deficite calorice, proteice, de vitamina B12, vitamina D, calciu și riboflavină. Astfel poate apărea o creștere lentă, masă musculară și depozite de grăsime scazute, dezvoltare psihomotorie încetinită.

Laptele de vacă oferit sugarului, până la vârsta de 1 an, poate determina anemie feriprivă, un aport caloric scăzut și astfel o încetinire a creșterii, alergii și poate crește riscul de obezitate și hipertensiune în copilărie și adolescență.

Introducerea precoce (până la 4 luni) sau tardivă (după 7 luni) a glutenului în alimentație poate crește riscul de apariție a alergiei sau intoleranței la gluten (boala celiacă). De asemenea, o diversificare înainte de vârsta de 4 luni poate crește riscul de apariție a dermatitei atopice.

Alimentele cu potențial alergenic crescut, cum sunt peștele, fructele oleaginoase, albușul de ou, soia, se vor introduce în alimentație treptat, la vârstele indicate, o întârziere a introducerii lor în alimentație nu va elimina riscul de alergie, ci îl va putea crește. Pentru a preveni alergiile este indicată inițierea diversificării la vârsta de 6 luni, când sugarul este încă alimentat natural; iar alimentele vor fi introduse treptat cu o pauză de 3-4 zile pentru a putea identifica eventualele reacții alergice.

Citește și: 10 alimente complet interzise în alimentația bebelușului până la 2 ani 

4. Ce sfaturi aveți pentru părinți în acest sens?

Părinții trebuie să conștientizeze faptul că cei mici nu sunt niste adulți în miniatură, ei sunt ființe în curs de dezvoltare, iar alimentele pe care le pot consuma trebuie să fie cât mai naturale și mai puțin procesate. Ei trebuie să ceară ajutorul medicului de familie sau pediatrului pentru a face o diversificare corectă și mai puțin să se aplece asupra recomandărilor persoanelor neavizate, mame, soacre, mămici din parc etc.

Familia este bine să înțeleagă că cel mic învață mult prin imitare, iar prin faptul că se uită curios la farfuria adultului, lui nu îi este poftă, ci doar se amuză și imită comportamentul.

Mulțumim doamnei doctor Alina Antohe pentru ajutorul acordat în realizarea articolului.