Traditii si superstitii de Dragobete

Ion Ghinoiu, in "Obiceiuri populare de peste an", asociaza numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populara romaneasca: "zeu tanar al Panteonului autohton cu data fixa de celebrare in acelasi sat, dar variabila de la zona la zona (...) patron al dragostei si al bunei-dispozitii pe plaiurile romanesti, fiind identificat cu Cupidon, zeul dragostei in mitologia romana si cu Eros, zeul iubirii in mitologia greaca."

Este mentionata o legenda conform careia Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia. Dragobetele mai poate fi intalnit si sub denumirea de "Dragomir", un cioban care o insoteste pe Baba Dochia in calatoriile prin munti, figura pozitiva si simbol al primaverii.

In vremurile de demult, dar si astazi (in unele zone), tinerii satului se strangeau in fata bisericii si mergeau in padure sa culeaga in buchetele cele dintai flori ale primaverii. Culesul florilor se continua cu voie buna si cu cantece, cu un fel de joc numit "sburatoritul" . La pranz, fetele fugeau catre sat iar baietii le fugareau, incercand sa le prinda si sa le dea un sarutat. Daca baiatul ii placea fetei, ea se lasa prinsa si sarutata, ca simbol al inceperii iubirii intre cei doi. De aici vine si expresia "Dragobetele saruta fetele".
In ziua de Dragobete, fetele trebuie sa se intalneasca cu persoane de sex masculine. In mod contrar, nu vor avea parte de iubire de-a lungul intregului an.
Totodata, barbatii nu au voie sa necajeasca femeile in aceasta zi caci altfel ii asteapta o primavara urata si un an plin de ghinion.
Cu ocazia zilei de Dragobete, batranii satului acordau o ingrijire speciala animalelor din ograda, dar si pasarilor. Batranii credeau ca in aceasta zi pasarile isi aleg perechea pe viata si se urnesc in construirea cuiburilor.
In anumite sate ale Romaniei, din pamant se scot, de Dragobete, radacini de spanz pe care oamenii le folosesc ulterior drept leac pentru vindecarea anumitor boli.
Lucrarile campului, tesutul, cusutul, treburile grele ale gospodariei nu sunt permise de Dragobete. In schimb, curatenia este permisa, fiind considerata aducatoare de spor si prospetime.
Nu ai voie nici sa plangi in ziua de Dragobete. Se spune ca lacrimile care curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor urma.
In unele zone ale tarii, ajunul zile de Dragobete este asemanator ca simbolistica noptii de Boboteaza. Fetele tinere, curioase sa isi afle ursitul, isi pun busuioc sfintit sub perna, avand credinta ca Dragobete le va ajuta sa gaseasca iubirea adevarata.
In ceea ce priveste vremea, daca de Dragobete ploua, primavara va veni mai devreme si va fi calda si insorita.

Tu ce alte superstitii stii? 

Surse: wikipedia.ro, historia.ro; Sursa foto: blog.floria.ro