Salvați Copiii deschide patru noi programe de prevenire a instituționalizării pentru copiii vulnerabili din județele Brașov și Mureș

Astfel, dintre cei 3.645.267 de copii cu vârsta sub 18 ani din România[1], 52.783[2] se află în sistemul de protecție a copilului, dintre care:

• copii în servicii de tip rezidențial: 17.096
• copii în servicii de tip familial: 35.687
• Pe lângă aceștia, anual, aproximativ 700 de copii sunt părăsiți în unități sanitare, dintre care aproximativ 500 în maternități.

Rezultatele unui studiu desfășurat de Charles Nelson, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah[3] cu copiii din Centrele de plasament din România, în cadrul Proiectului de Intervenție Timpurie „București” (PITB), scot la iveală consecințe adânci și pe termen lung ale instituționalizării.

Cercetarea a pus în evidență efectele instituționalizării copiilor (grupul I) asupra dezvoltării lor până la vârsta de 8 ani, comparativ cu copiii care, deși abandonați, au beneficiat de măsura îngrijirii în sistem familial (grupul II), pe de o parte și cu copiii crescuți în familiile de origine (grupul III), pe de altă parte.

Astfel:

• Copiii instituționalizați sunt mult mai expuși diferitelor forme de abuz și neglijare în lipsa unui mediu cald și predictibil. Acei copii care au experimentat diferite forme de abuz și neglijare sunt de 4 ori mai predispuși să dezvolte tulburări de personalitate la vârsta adultă decât ceilalți copii (Johnson si colab, 1999). Aceste tulburări sunt caracterizate de o serie de trăsături cognitive, afective și relaționale disfuncționale persistente în timp, cu un impact negativ asupra funcționalității lor. La maturitate, acești copii pot manifesta lipsă de empatie, inflexibilitate cognitivă, comportamente               heteroagresive și autoagresive, tulburări de adaptare, comportamente de disimulare a adevărului[4];
• Copiii instituționalizați (grupul I) “suferă declinuri și întârzieri semnificative în toate aspectele cogniției și limbajului: au o funcție intelectuală diminuată, prezintă deficite atât ale funcțiilor executive, cât și ale memoriei și profunde întârzieri ale limbajului”, arată rezultatele evaluării (Charles Nelson, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah – Copiii abandonați ai României. Privațiune, dezvoltare cerebrală și eforturi de recuperare, București, Editura Trei, 2014)
• Copiii plasați în familii sociale (grupul II), mai ales dacă acest lucru se întâmplă înaintea vârstei de 2 ani, pot prezenta progrese semnificative ale IQ-ului și ale limbajului, însă niciodată ca acelea ale copiilor care nu au fost instituționalizați (grupul III).
• Creșterea copiilor în instituții determină apariția și persistența unui număr mai mare de comportamente stereotipe (legănat, lovit etc.) față de copiii din celelalte două grupuri, ca urmare a privării în anii timpurii de o stimulare senzorială adecvată.

Studiul a fost realizat de o echipă multidisciplinară, mixtă (româno-americană), pe durata a mai bine de 10 ani, cu concluzii relevante pentru specialiști (din domeniul protecției copilului, asistenței sociale, psihologiei, psihiatriei), organizații neguvernamentale care se ocupă de  copii, factori politici de decizie, administrație locală și sănătate publică.

Pentru protejarea acestor copii vulnerabili și rămânerea lor în familie, Salvați Copiii a identificat soluții viabile, pe care le-a inclus într-un program complex ” Intervenții pentru prevenirea separării copilului de familie prin servicii sociale și educaționale”, cod SMIS 130458.  În cadrul acestuia, organizația deschide patru noi centre de zi în județele Brașov și Mureș.

„Instituționalizarea are consecințe dramatice și pe termen lung asupra dezvoltării psiho-emoționale, cognitive și sociale a copilului. Un rol foarte important le revine specialiștilor care lucrează cu copiii vulnerabili și care pot interveni primii în situația în care văd semnele riscului abandonului școlar și familial” a spus Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Obiectivul general al proiectului este reducerea numărului de copii care intră în instituții de tip rezidențial, prin dezvoltarea de servicii comunitare destinate prevenirii separării copilului de părinți, în județele Mureș și Brașov.

Un prim pas este dezvoltarea unui program de identificare si monitorizare a copiilor  expusi riscului de separare de familie. Pentru aceasta, Salvați Copiii va constitui două rețele interinstituționale locale și va derula întâlniri tehnice de lucru pentru îmbunătățirea procesului de identificare și monitorizare care au ca scop diminuarea riscului de separare de familie.

Noile programe se vor derula în perioada 26 mai 2020 – 25 mai 2023 și urmăresc atingerea următoarelor rezultate:

1. Reducerea numărului de copii care intră în instituții de tip rezidențial prin dezvoltarea de servicii comunitare destinate prevenirii separării copilului de părinți în județele  Mureș și Brașov.
2. Derularea unei campanii de promovare cu privire la drepturile copilului, cu accent pe dreptul la o familie; elaborarea unor materiale de informare și sensibilizare.
3. Crearea a două rețele interinstituționale în județele Mureș și Brașov, derularea a minim 8 întâlniri tehnice de lucru organizate pentru îmbunătățirea procesului de identificare și monitorizare a copiilor expuși riscului de separare de familie. Concluziile, recomandările și propunerile formulate în urma întâlnirilor de lucru ale rețelelor interinstituționale, completate cu informațiile colectate din activitățile derulate cu grupul țintă vor fi cuprinse într-un raport care va fi pus la dispoziția factorilor decidenți de la nivel central (de ex. ANDPDCA, Ministerul Muncii) și de la nivel local (de ex. primăria Târgu Mureș și DAS Târgu Mureș, CJ Mureș și DGASPC Mureș), în vederea formulării de politici publice coerente și funcționale și propunerii de tipuri de intervenții cât mai targetate, astfel încât să răspundă eficient nevoilor copiilor aflați în risc de separare de familie.
4. Oferirea de servicii sociale complexe furnizate pentru 230  de copii expuși riscului de separare în 4 centre de zi localizate în Târgu Mureș și Brașov.
5. Organizarea de activități de dezvoltare personală și dobândirea de deprinderi de viață independentă pentru 230 de copii.
6. Oferirea de servicii de consiliere și sprijin psihologic pentru 110 copii expuși riscului de separare și sprijin pentru părinți și copii localizați în Târgu Mureș.
7. Oferirea de suport material constând în rechizite, alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte.

Parteneri: DAS Brașov, DAS Târgu Mureș, Școala Gimnazială Serafim Duicu Tg. Mureș, Școala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza Tg. Mureș, Școala Gimnazială Nicolae Orghidan Brașov.

Valoarea totală a proiectului este de 4.988.391,75 lei, din care valoare cofinanțare UE: 4.240.258,62 lei și valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național: 748.258,62 lei.

Data începerii proiectului: 26 mai 2020

Data finalizarii proiectului: 25 mai 2023

Durata: 36 de luni

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman

[1] *Sursa: Institutul Național de Statistică (Populația rezidentă la 01 ianuarie 2019)

[2] ** Sursa: Statistici A.N.P.D.C.A. – 01 ianuarie 2019

[3] Charles Nelson, Nathan A. Fox, Charles H. Zeanah – Copiii abandonați ai României. Privațiune, dezvoltare cerebrală și eforturi de recuperare, București, Editura Trei, 2014 

[4] Johnson G.J., Cohen P., Brown J., Smailes M.E., Bernstein D. P. (1999) Childhood Maltreatment Increases Risk for Personality Disorders During Early Adulthood. ARCH GEN PSICHIATRY 56, 600-606