Orașul nunților între copii: Babadag. Fetițele sunt vândute și autoritățile nu fac nimic

Există în România un oraș în care tradițiile sunt mai presus decât orice. Babadag, orașul în care au loc cele mai multe nunți între copii, se face cunoscut ca fiind locul unde fetele sunt vândute ca o marfă.

De asemenea, tinerele sunt supuse unui ritual de dezvirginare și vândute clanului care le-a cumpărat. Toate aceste nelegiuiri se întâmplă cu acordul tacit al autorităților pare-se.

Căsătoriile între verișori acceptate: averea trebuie să rămână în familie

Abia despărțiți de doamna învățătoare, copiii devin adulți în toată puterea cuvântului, responsabili își întemeiază familii, se căsătoresc și fac la rândul lor copii. Tot aici au loc cununii între persoane din aceeași familie, veri primari, iar fetele rareori sunt lăsate să meargă la școală până în clasa a opta.

Acesta este un privilegiu acordat băieților care trebuie să știe să citească legislația auto pentru a permite a obține permisul.

Un bun exemplu în acest sens este cuplul format din Germay și altîna, care au 12, respectiv 15 ani. Cu puțin machiaj, fata pare mai matură și cu ochelarii de soare îi care acoperă ochii, băiatul poate ascunde vârsta fragedă pe care o are.

O mare parte din comunitatea romilor musulmani trăiește în acest oraș. Horahai sunt numiți cei din această comunitate. Copiilor lor le sunt aranjate căsătoriile de către părinți. Peste 3000 de suflete, o treime din populația orașului este formată din horahaii care își căsătoresc copiii între ei, chiar dacă sunt veri primari.

Motivul? Averile trebuie să rămână în familie. Dar consecințele sunt grave. Din cauza consangvinizării, bebelușii se pot naște malformații grave, cu tetraplegii sau cu malformații cardiace. Pentru că fetele sunt măritate cu forța la 12-13 ani, adesea rămân însărcinate până împlinesc vârsta de 16 ani.

Fetele din Bendea devin neveste de mici copii, urmându-și menirea, aceea de a îngriji de gospodărie, copii și de socrii, în cazul în care sunt măritate cu mezinul familiei.

Tinerele nu sunt lăsate să meargă la școală până în clasa a opta pentru că, cu cât sunt mai deștepte, cu atât nu sunt dorite în rolul de nevastă, așa cum explică o persoană din comunitatea horahai.

„Fenomenul" mame minore ia amploare. Un medic ginecolog din Buftea atrage atenția: „Sigur că a fost cumva şocant, la 15 ani abia împliniţi şi avea doi copii acasă"

Cât costă o mireasă în Babadag ce calități trebuie să aibă?

Fetele nu sunt măritate niciodată gratis. În comunitatea horahai, pentru romii musulman din Babadag, prețul miresei este dat de aspectul acesteia, de onstituția fizică și abilitățile sale.

Fetele blonde cu tenul deschis la culoare sunt considerate a fi cele mai scumpe și cele mai frumoase, în timp ce fetele robuste, rezistente la muncă sunt la fel de costisitoare. Și dacă mai știu și să gătească sau să facă treabă prin casă, prețul crește.

De asemenea, dacă viitorul soț face parte dintr-un clan cu un statut mai ridicat, prețul miresei poate fi mai mare. Iar dacă cele două familii se înrudesc sau sunt foarte apropiate sau chiar înrudite pe linie paternă, prețul scade.

Dacă până acum câțiva ani, prețul unei mirese variază între 300 și 10.000 de lei, acum prețurile au crescut fulminant. Iar fetele pot fi chiar revândute, dar la un preț foarte mic, pentru că nu mai sunt pure.

Cifre alarmante: jumătate din mamele minore, sub 15 ani, din Europa sunt din România

Ce presupune ritualul dezvirginării?

Dezvirginarea fetei este un ritual care are loc momentul cununiei. După ce familiile cad la o învoială, mirii trec rând pe rând pe la adulții așezați la mese și le sărută mâinile, după care poate începe distracția.

Fata vine cu zestrea ei de la părinți, iar petrecerea începe în stradă și se continuă la local. După lucrarea întunericului însă, mireasa trebuie să facă dovada purității. Ritualul dezvirginării presupune ruperea himenului cu degetele, iar de multe ori aceasta este o acțiune foarte dureroasă.

Dovada dezvirginării rămâne pe albul unei fețe de pernă care este arătată în urale și aplauze, invitaților.

Nicio condamnare în Babadag!

Ritualul dezvirginării sau „penetrare vaginală comis de un major cu un minor prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau profitând de această stare” este, potrivit Codului Penal, pedepsit cu închisoarea de la 8 la 15 ani. De asemenea, infracțiunea este cunoscută sub numele de viol.

Autoritățile ar trebui să incrimineze și împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu de 10 clase și retragerea copilului nejustificată de la școală.

De asemenea, aceste tradiții ar trebui condamnate sub denumirea de rele tratamente aplicate minorului: „punerea în primejdie gravă a dezvoltării fizice, intelectuale sau morale a minorului, de către părinți sau de orice persoană în grija căreia se află minorul, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 7 ani”.

Deși toate ritualurile sunt filmate și expuse public, se pare că nicio autoritate a statului nu sesizează acest lucru. Conform datelor de pe portalul hotărârilor judecătorești și instanțelor, în ultimii ani a existat un singur dosar penal deschis pentru infracțiuni contra integrității sexuale în cazul tradițiilor din Babadag.

Aici copiii nasc copii, aici iar faptele nu sunt considerate greșeli, ci o normalitate, un drept dat de tradiția romă. Conform datelor la momentul actual și statisticilor conducerea DGASPC Tulcea, nu se cunoaște câți copii sunt în Bendea și în comunitatea horahai.

Iar în ceea ce privește măsurile luate de Protecția Copilului pentru a stopa căsătoriile între minori: „Activităţile noastre sunt dificil de implementat în condiţiile în care comunitatea este una închisă şi deseori refuză să comunice în limba română”, a fost răspunsul dat de DGASPC Tulcea.

Numai în anul 2021, la 1 decembrie, 521 de fete cu vârste cuprinse între 11 și 14 ani trăiau în uniuni consensuale, iar 2523 de fete cu vârsta cuprinsă între 11 și 14 ani, erau mame.

Cum trăiesc bogații, dar săracii din comunitatea horahai?

În casele cu cel puțin două niveluri și verande uriașe ale căror curți sunt pavate, iar pereții exteriori vopsiți în culori calde, trăiesc bogații.

Casele sunt împrejmuite cu garduri masive din fier forjat, iar horahaii susțin că munca în străinătate, în țări precum Portugalia, Spania, Italia, Germania, Suedia și Anglia le-au adus venituri suficiente cât să-și permită un trai de lux.

Alți bogați din comunitate au propriile afaceri sau fac negoț cu animale, vânzând lână israelienilor, ceea ce le asigură un venit sigur și îi face să fie independenți economic.

Horahaii săraci din Bendea trăiesc în case fără curent electric, mai multe suflete în doar câteva camere în condiții greu de imaginat.

În comunitatea rromă, copiii pot face opt clase ca să ia permis, dar din păcate nu toți ajung până la această performanță, pentru că unii renunță până când intră la școala gimnazială. Cert este că bucuria copilăriei este curmată din primii ani de școală, când elevele devin neveste împovărate de griji și responsabilități.