Apelul disperat al unei mame care a pierdut jucăria de pluș ce conținea cenușa fiului ei

A pierdut jucăria de pluș ce conținea o parte din cenușa băiețelului ei

Liz Atkinson (din Iowa, SUA) este asistentă medicală și și-a pierdut unul dintre fii (Gabryel) în aprilie 2022. Întrucât acesta își dorise foarte mult să ajungă la Disney World, Liz, alături de celălalt fiu (Sebastyan) și de soțul ei (Ande), au hotărât să plece anul acesta într-o excursie în Florida. În ultimul moment, au hotărât să ia cu ei și jucăria preferată a lui Gabryel, un elefant de pluș cu numele Bruce. Ceea ce i-a determinat să ia o asemenea decizie este că în jucărie se afla o parte din cenușa lui Gabryel.

Sâmbăta trecută, pe 6 mai, după ce această jucărie a fost pierdută, Liz a apelat la o rețea de socializare în speranța că o va găsi. Pentru a oferi indicii mai clare, a refăcut traseul urmat de familia ei în Florida, așa cum se poate sesiza și din postarea de pe Facebook:

„Sunt pur și simplu disperată și sper că lucrurile menționate aici ne vor ajuta să ne găsim elefantul de pluș! 

Fiul nostru, Gabryel, a murit înainte să apuce să ajungă la Disney World. De aceea, de ziua lui, l-am luat pe celălalt copil al nostru, Sebastyan, într-o călătorie în Florida.

Gabryel a primit elefantul la terapie intensivă și l-a avut cu el la fiecare intervenție chirurgicală prin care a trecut (au fost peste 50 de intervenții) și în toate perioadele de spitalizare (au fost prea multe pentru a le mai putea ține socoteala). A dormit întotdeauna cu el și, de la moartea lui Gabryel, eu și soțul meu luăm jucăria cu noi în pat. Pe acest elefant de pluș îl cheamă Bruce. 

Desigur, Bruce a mers cu noi în călătorie, iar în spatele său a fost introdusă o punguță ce conține cenușa fiului nostru. 

Prima dată am fost la „Cocoa Beach”, unde am stat între 22 și 24 aprilie. Bruce a fost cu noi când am făcut parasailing, la ora 9 dimineață, pe 24 aprilie, iar Sebastyan l-a ținut în brațe în barcă. Acesta a fost momentul în care nu mai știu cum s-au petrecut lucrurile din pricina emoțiilor, a suferinței. Privind în urmă, nu îmi dau seama dacă Sebastyan l-a adus pe Bruce înapoi când am ajuns la mașina noastră.

Ne-am început călătoria spre zona în care se află Disney World pe 24 aprilie, am mers câteva ore, apoi am stat la „The Palazzo” în Kissimmee până pe 25 aprilie, însă nu îmi aduc aminte dacă Bruce a ajuns în camera noastră de hotel. Ploua torențial, prin urmare am făcut mai multe drumuri la mașină.

Pe 25 aprilie am plecat spre „Art of Animation”, unde am stat până pe 30. Bruce nu a fost de găsit.

Întrucât în mașină poate fi dezordine când ai multe bagaje pentru o călătorie, m-am gândit că poate Bruce s-a „rătăcit” pe undeva (ceea ce este puțin probabil întrucât eu, în ciuda suferinței resimțite, am știut pe tot parcursul călătoriei unde sunt lucrurile), iar odată ce am revenit acasă, pe 1 mai, am căutat PESTE TOT. În fiecare bagaj. Bruce a dispărut.

Am dat telefon în toate locurile unde am fost și am completat și un formular pentru obiecte dispărute și găsite pe pagina pusă la dispoziție de Disney. Nimeni nu l-a găsit însă...”

A vorbit despre boala și despre moartea copilului ei

Stând de vorbă cu „Today”, Liz a povestit că, în perioada în care sarcina ei era în 20 de săptămâni, în urma unei ecografii a aflat că fătul avea anomalii cromozomiale foarte grave, ce îi puneau viața în pericol. Cu toate acestea, a refuzat să întrerupă sarcina.

Fiul ei, Gabryel, se născuse la 31 de săptămâni și a trecut prin numeroase intervenții chirurgicale dificile, după cum a relatat Liz pentru sursa citată: „A trecut printr-o operație de reconstrucție a craniului, prin operații la nivelul căilor respiratorii și i s-a extirpat și lobul drept al unuia dintre plămâni. Nu a putut să vorbească.”

Jucăria de pluș pierdută în Florida a ajuns să fie îndrăgită de Gabryel întrucât vibra și avea o melodie liniștitoare, ajutându-l să suporte mai ușor durerile post-operatorii.

Când băiețelul ajunsese la vârsta de 7 ani, sistemul său digestiv se deteriorase și a avut nevoie de îngrijiri paliative. Pe 9 aprilie 2022, când mai erau 16 zile până când împlinea 8 ani, Gabryel a murit avându-l alături pe elefantul Bruce.

După moartea fiului lor, părinții au hotărât cum să-i păstreze cenușa. Pentru sursa citată anterior, Liz a venit și cu aceste precizări: „Din cenușa lui au fost făcute bijuterii, iar compania care s-a ocupat de așa ceva ne-a păstrat o parte din cenușă, care a ajuns în punguțe de plastic și de mătase.” Cenușa rămasă a ajuns să fie introdusă în corpul elefantului de pluș.

Încearcă să-și dea seama unde a fost pierdută jucăria de pluș cu cenușa

Părinții au fost de acord ca Sebastyan să-l ia cu el pe Bruce pe barca pentru parasailing. În același timp, Liz este convinsă că jucăria nu a rămas pe docul din Florida, având în vedere și câteva înregistrări ale unei camere de luat vederi: „Cineva care lucrează în port s-a uitat pe imaginile înregistrate de camerele de luat vederi, iar Sebastyan a fost văzut mergând la mașină cu Bruce.”

Elefatul a fost căutat ulterior în mașina familiei, în bagaje și în locurile în care au mai fost în călătorie: „Walgreens”, un magazin de lego și „Planet Hollywood”.  

Se simte vinovată pentru pierderea jucăriei de pluș

Liz și soțul ei își reproșează că au pierdut jucăria cu o parte din cenușa fiului lor. În urma postării de pe Facebook, numeroși voluntari din Florida au lipit fotografia jucăriei în numeroase orașe și se implică în căutarea ei. 

Potrivit sursei menționate anterior, mama îndurerată insistă asupra următoarelor idei:

„Sunt pur și simplu distrusă, îmi este foarte greu să dorm. Sunt disperată. 

Vă rog, lăsați de-o parte comentarii legate de faptul că nu ar fi trebuit să iau în călătorie un obiect cu o valoare sentimentală atât de mare sau că ar fi trebuit să fiu mai atentă. Mă confrunt cu o tulburare obsesiv-compulsivă și orice lucru din bagajele mele își are locul său și se întâmplă așa încă de când am devenit mamă. Niciodată nu mi-a trecut prin cap că suferința îmi va afecta memoria atât de mult, încât să uit jucăria undeva și, mai mult decât atât, m-am străduit tot timpul să mă asigur că aceasta se afla în brațele mele sau într-o pungă, astfel încât să evit o asemenea situație. 

Cele mai negre gânduri mă determină să iau în calcul faptul că Bruce s-ar fi putut uda din cauza ploii, că ar fi fost călcat de mașini în vreo parcare sau că un copil l-ar fi găsit, iar mama lui s-ar apuca să-l spele și va descoperi cenușa.

Atât eu, cât și soțul meu, ne simțim vinovați. Mă obsedează gândul că, deși sunt asistentă medicală, nu mi-am putut salva fiul- că l-am pierdut, iar acum i-am pierdut și o parte din cenușă...nu există gânduri mai chinuitoare pentru o mamă.”

A trecut un an de când mi-am luat adio de la propriul copil. M-am simțit atât de singură în suferința mea