Ce sunt
Gonadotropinele sau hormonii glicoproteici sunt hormoni secretati de celulele gonadotrope ale glandei pituitare (LH si FSH), dar si de placenta (hCG si eCG), incluzand hormonul foliculostimulant (FSH), hormonul luteinizant (LH), gonadotropinele corionice placentare (hCG) si gonadotropina corionica; joaca un rol esential in sistemul complex endocrin care regleaza cresterea normala, dezvoltarea sexuala si functia reproducatoare (actioneaza asupra gonadelor - ovare sau testicule). Celulele gonadotrope care constituie aproximativ 10% din glanda pituitara secreta hormonul luteinizant si hormonul foliculostimulant, insa cantitatea si nivelul de secretie variaza destul de mult la varste diferite si in moment diferite in decursul ciclului menstrual la femei. Astfel, secretia de LH si FSH este scazuta atat la barabti, cat si la femei inaintea pubertatii, iar ulterior acesteia creste, ca si in timpul ciclului menstrual (in ce priveste concentratiile serice la momentul ovulatiei sau la femeile aflate la menopauza-de 10-15 ori). Gonadotropina corionica umana este produsa de placenta in timpul sarcinii, reprezentand de altfel baza testelor de sarcina.
La barbati, FSh stimuleaza dezvoltarea spermatoizilor, actionand in mare parte asupra celulelor speciale din
testicule denumite celule Sertoli. LH stimuleaza secretia de hormoni androgeni de catre celulele specializate din testicule denumite celule Leydig. La femei, FSH stimuleaza sinteza estrogenului si maturizarea invelisului celulelor din structurile sferice ce contin ovule cunoscute drept foliculi Graafian. La femeile aflate inainte de ovulatie, LH este esential pentru desprinderea foliculului (ovulatie), dupa care ovulul intra in trompa uterina si ajunge in uter. Foliculul gol este umplut apoi cu celule producatoare de progesteron care il transforma in corpus luteum. LH stimuleaza productia de progesteron prin corpus luteum. Inhibina, un hormon secretat de foliculii ovarieni si de celulele Sertoli, inhiba secretia de FSH de la nivelul gonadotropelor pituitare.
Pacientii cu boli care implica glanda pituitara prezinta deseori deficienta de gonadotropine. Disparitia menstruatiilor poate reprezenta in consecinta un prim semn al unei tumori pituitare sau a altei boli localizata la aceasta glanda. La barbati, cele mai des intalnite simptome ale deficientei de gonadotropina sunt pierderea libidoului si disfunctia erectila. Deficientele izolate de LH si FSH apar rareori, iar la barbati deficienta izolata de LH (eunucul fertil) este caracterizata prin simptome de deficienta de androgeni (exista insa suficient FSH ca sa permita maturizarea spermatozoizilor). Unele tumori pituitare produc un exces de LH sau FSH, in timp ce altele produc un lant inactiv alfa de hormoni glicoproteici.
Mecanism
Receptorii de gonadotropine sunt incorporati in suprafata membranelor celulare si cuplati la sistemul de proteine G; semnalele declansate de receptor sunt conectate intre celule de un sistem ciclic. Gonadotropinele sunt eliberate sub controlul hormonului eliberator de gonadotropine din zona hipotalamusului. Gonadele (testicule si ovare) sunt principale organe tinta pentru LH si FSH, dupa cum ati aflat anterior. Pentru a simplifica, LH stimuleaza celulele Leydig din testicule si celulele theca din ovare pentru a produce testosteroni (si indirect estradiol), in timp ce FSH stimuleaza tesutul spermatogenic din testicule si celulele granuloase ale foliculilor ovarieni.
Deficienta de gonadotropine datorata unei boli a glandei pituitate devine hipogonadism care poate conduce la infertilitate; tratamentul presupune administrarea de gonadotropine care functioneaza astfel ca medicatie in fertilitate (pot fi produse prin extractie si purificare din urina sau produse prin ADN recombinat-un exemplu in acest sens sunt menotropinele care constau in LH si FSH extrase din urina femeilor aflate la menopauza). In schimb, pierderea sau insuficienta gonadelor conduce la nivele crescute de LH si FSH.
Tratament
Exista o serie de protocoale in functie de tipul, dozajul si momentul ovulatiei, insa depind de situatia femeii si de indicatiile medicului. Prima zi de sangerare este considerata ziua intai a ciclului, iar majoritatea clinicilor/spitalelor solicita comunicarea sa pentru realizarea testelor de sange si a ecografiilor. Intre zilele 3-5 trebuie sa efectuati analize de sange pentru a masura nivelele hormonale si ecografii pelvine pentru a va asigura ca nu exista chisturi pe ovare (in functie de rezultate se stabileste si dozajul si momentul primei injectii).
Cum functioneaza - medicamentele destinate aceste probleme contin atat hormonul foliculostimulant, cat si hormonul luteinizant sau ambele (joaca un rol vital in producerea ovulelor). La femei, LH si FSH sunt necesare pentru ovulatie; la inceputul ciclului menstrual o femeie cu nivele hormonale reduse care nu ovuleaza poate urma tratament zilnic (initial se incepe ce 3 doze; tratamentul zilnic este indicat doar intr-un anumit interval si poate fi administrat si de voi sau de partener) cu gonadotropine umana menopauzala sau cu FSH uman recomnbinat (injectie timp de aproximativ 7-12 zile; in functie de cat dureaza ca ovulele voastre sa se maturizeze). Unele femei necesita doze mici de FSH, in schimb altele doze mai mari; in principiu cu cat este doza mai mare, cu atat creste mai mult riscul de a se dezvolta mai multi foliculi (si a aparea gestatii multiple, prin urmare se prefera un dozaj mic initial).
In majoritatea cazurilor, primiti o injectie cu gonadotropine o data pe zi, seara (in general subcutanat). Dupa cateva zile trebuie sa efectuati din nou o ecografie pentru a masura dezvoltarea foliculuilor si posibil si teste de sange pentru nivelele hormonale; in functie de rezultate dozajul poate fi crescut sau scazut, iar ecografiile pot fi necesare de mai multe ori. Pentru femeile care nu ovuleaza, scopul e sa se obtina un folicul de aproximativ 15-18 mm; daca 3 sau mai multi foliculi mai mari de 15 mm sunt observati, ciclul poate fi anulat deoarece exista risc de sarcina cu gemeni, tripleti sau poate fi convertit in fertilizare in vitro (pentru ca specialistul sa controleze numarul de embrioni amplasati in uter). Daca ciclul este anulat, trebuie sa opriti injectiile.
Daca astfel se dezvolta foliculilor maturi, ovarul este pregatit pentru a ovula. Apoi o doza de hCG (de obicei injectabila seara subcutanat) este utilizata pentru a stimula ovulatia (apare in decurs de 24-36 ore), iar daca un ovul intalneste sperma sanatoasa catre uter aveti sanse de a ramane insarcinate (sau dupa 1-2 zile medicul va programeaza la inseminare). Unele femei sunt instruite sa aiba contact sexual la un anumit moment in ziua urmatoare. In cazul in care ati urmat tratament de cel putin 3 ori fara succes, dozajul poate fi ajustat sau medicatia modificata.
La barbatii cu nivele reduse de testosteron si FSH, LH stimuleaza producerea de testosteron, iar FSH formarea spermei. Daca in urma testelor nivelele acestor hormoni sugereaza ca impiedica productia de sperma, gonadotropinele pot fi prescrise impreuna pentru a o stimula. Un barbat primeste o injectie cu hCG de 3 ori pe saptamana pana cand nivelul de testosteron ajunge la normal (poate dura 4-6 luni), continuand ulterior cu injectii de hCG de 2 ori pe saptamana sau cu hMG si FSH de 3 ori pe saptamana pana cand sperma continua sa creasca la nivele normale.
Cand sunt recomandate
Gonadotropinele sub forma injectabila sunt necesare pentru a ajuta organismul sa creeze hormonii necesari productiei de ovule sau de sperma. La femei pot fi indicate: pentru stimularea ovulatiei legata de nivele reduse de gonadotropine sau estrogen (cel mai des asociata cu exercitii fizice in exces sau cu tulburari alimentare), cand clomifen-tratament intial- sau un alt medicament asociat nu a fost eficient pentru remedierea ovulatiei neregulate-oligoovulatia/anovulatiei cauzata de sindromul ovarului polichistic), pentru dezvoltarea mai multor foliculi in ovare (in tehnici de reproducere asistata-fertilizare in vitro), pentru defecte ale fazei luteale, in combinatie cu inseminarea intrauterina (pentru cuplurile la care infertilitatea inexplicabila in care clomifen nu a functionat). La barbati pot fi indicate: cand exista dezechilibre hormonale (cu originea in glanda pituitara/hipotalamus) sau un nivel redus de sperma/motilitate scazuta cauzat de nivele reduse de gonadotropine.
Eficacitate
Combinatia de gonadotropina umana menopauzala (hMG)/gonadotropina corionica umana (hCG) sau hormon foliculostimulant uman recombinat (rFSH) poate stimula semnificativ ovulatia, conducand la sarcina in 60 din 100 femei (care nu reusesc sa ovuleze; procentul de eficacitate oscileaza intre 20-60 %, in unele statistici ajungand pana la 70-85% in functie de alti factori care influenteaza sarcina-varsta, motilitatea spermei, momentul contactului sexual), insa pana la 35% din acestea sfarsesc in pierderea sarcinii (risc mai mare in comparatie cu populatia generala).
Efecte adverse si complicatii
Ca toate medicamentele, prezinta si reactii adverse, insa nu sunt resimtite de toata lumea sau sunt bine tolerate. In momentul in care optati pentru un anumit tratament trebuie sa cantariti beneficiile si efectele adverse ale sale, persistenta acestora din urma si toleranta pe care o aveti fata de ele. Medicul poate reduce dozajul in unele cazuri sau poate schimba medicamentul. Trebuie sa mergeti de urgenta la spital daca: intampinati probleme cu respiratia, vi se umfla fata, buzele, limba sau gatul. Gonadotropinele nu produc in general reactii adverse in mod direct, insa ovarele pot deveni inflamate si cauza diverse simptome. Pentru femei pot aparea: urticarie, balonare, durere/inflamatie/iritare la locul injectiei, eczema, durere de stomac/pelvina, balonare, retentie de apa/crestere in greutate. Cele mai des intalnite efecte adverse: tuse, durere de cap, greata usoara, stranut, durere de gat, rinoree sau coriza. Pentru barbati pot aparea: urticarie, scurtarea respiratiei, ameteala, sincopa, durere de cap, pierderea apetitului, epistaxis frecvent. Cel mai des intalnit efect advers: marirea sanilor (temporar).
Complicatii ale tratamentului: sarcini ectopice care sunt potential fatale si necesita tratament de urgenta (uneori poate aparea deodata si sarcina normale asociata ceea ce impune indepartarea sarcinii ectopice), torsiune anexiala (rasucirea ovarului) in procent de mai putin de 2% deoarece ovarul este mai greu datorita multiplilor foliculi (poate fi intrerupt fluxul sanguin, prin urmare este necesara interventia chirurgicala pentru a remedia ovarul sau, in cazuri grave, pentru a-l indeparta).
In urma studiilor desfasurata intre 1989 si 1999 s-a descoperit ca medicamentele pentru fertilitate nu cresc riscul de cancer ovarian, chiar daca sunt urmate mai mult de o data pe an (a existat in trecut o controversa in acest sens).
In unele cazuri apare sindromul de hiperstimularea ovariana caracterizat prin crestere in greutate si balonare, deshidratare, dar si scurtarea respiratiei, ameteala, durere pelvina, cheaguri de sange, insuficienta renala, torsiune ovariana, acumularea de lichid in torace si abdomen, greata si varsaturi (in cazuri grave). Acest sindrom apare cand organismul vostru raspunde prea bine la tratament si produce prea multe ovule, iar ovarele se inflameaza marindu-si de mai multe ori volumul si varsand lichid in cavitatea abdominala. O forma usoara apare in aproximativ 10-20% din cazuri si consta intr-un oarecare disconfort, dar se rezolva de la sine; cazuri moderate sunt observate in procent de 6%, iar cazurile severe apar in procent de 1%. Riscul creste daca este prezent sindromul ovarului polichistic sau daca femeile raman insarcinate in timpul tratamentului. In cazul in care se impune spitalizarea, durata de recuperare este de 1-2 saptamani. Exista mai multe strategii care previn/minimizeaza simptomele, inclusiv suspendarea stimularii cu gonadotropine, intarzierea administrarii hCG sau chiar administrarea de carbegolina (dar si amanarea transferului embrionului in fertilizarea in vitro), pana cand ovarele revin la dimensiunea normala.
De retinut
In timpul tratamentului cu gonadotropine, monitorizarea frecventa a dezvoltarii folicului este necesara, impunandu-se ecografii (transvaginale) frecvente si teste sanguine pentru a monitoriza riscurile si reactiile adverse. In lipsa acestora, ovarele pot deveni hiperstimulate (apare sindromul de hiperstimulare ovariana care dispare de obicei de la sine in 2-4 saptamani, dar poate fi necesara odihna la pat/spitalizare sau terapie intravenoasa cu lichide; in unele cazuri se impune interventia chirurgicala pentru indepartarea lichidului din abdomen). Gonadotropinele trebuie folosite numai de medici specializati in infertilitate care sunt familiarizati cu gestionarea potentialelor complicatii survenite; medicatia trebuie urmata corespunzator fara abatere de la indicatiile medicului (pot aparea diverse probleme de sanatate), iar in cazul in care urmati si alte tratamente, trebuie sa le comunicati specialistului pentru a evita posibilele interactiuni. Stimularea ovariana creste adeseori riscul de sarcina multipla -10-40% sanse in comparatie cu 1-2% in cazul sarcinilor normale (gemeni, tripleti sau mai multi copii; din cauza numarului de ovule stimulate sau al embrionilor transferati in fertilizare in vitro), dar si de pierdere a sarcinii (sau nastere prematura, defecte de nastere, hipertensiune indusa de sarcina, sangerari etc., complicatiile crescand cu numarul de fetusi). Tratamentul cu gonadotropine trebuie urmat adesea mai mult decat o data si daca dupa multiple incercari este ineficient, se poate apela la fertilizare in vitro.
Citeste si:
Tot ce trebuie sa stii despre hormonul foliculostimulant (FSH)
Sarcina extrauterina - cauze, simptome si tratament
Hormonii in sarcina - cele mai importante schimbari
Cand apar greturile in sarcina
Surse:
www.asrm.org; www.uptodate.com; www.britannica.com; www.babycenter.com; http://en.wikipedia.org; www.webmd.com