Totul despre Bronhopneumopatia obstructiva cronica

Bronhopneumopatia obstructiva cronica este cunoscuta si drept boala pulmonara cronica obstructiva si este caracterizata de dificultate in respiratie (din cauza ingustarii cailor respiratorii -obstructie) ca urmare a unui debit de aer redus pe termen lung si, din pacate, se agraveaza in timp. Persoanele care sufera deja de bronsita cronica (tuse productiva pe termen lung) sau de emfizem (distrugerea alveolelor pulmonare in timp), prezinta deseori si aceasta afectiune (de multe ori bolnavii sufera de o combinatie a celor doua). La nivel mondial bronhopneumopatia obstructiva cronica afecteaza aproape 5% din populatie, constituind a patra cauza de mortalitate (3 milioane de decese) in special din cauza cresterii numarului de fumatori. Romania are inregistrat un numar de 1 milion de bolnavi, situandu-se pe locul 3 intre statele europene.

Cum afecteaza in mod concret functionarea plamanilor? O persoana care sufera de emfizem prezinta alveole si bronhii deteriorate, acestea nemaifiind capabile sa transporte in mod eficient oxigenul din aer in sange. Pe masura ce boala avanseaza, persoana poate sa simta ca nu poate respira chiar si in timp de repaus. Bronsita, pe de alta parte, reprezinta inflamatia brohiilor, fiind caracterizata de o producere excesiva de fluid la nivel pulmoar. Acest lucru determina o tuse frecventa si productiva (este eliminat mucus sau flegma).

Un aspect ce trebuie retinut este faptul ca aceasta boala progreseaza lent astfel incat persoana afectata nici nu realizeaza ca abilitatea de a respira este compromisa in mod treptat (simptomele evidente apar de obicei tarziu).

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica:

"BPOC este adesea o combinatie intre doua afectiuni, si anume bronsita cronica si emfizemul.
Aceasta boala consta intr-un grup de boli pulmonare cronice (care evolueaza timp indelungat) care determina ingreunarea respiratiei. In BPOC, fluxul de aer spre plamani si din plamani in afara este partial blocat, determinand dispnee. Cu cat boala se agraveaza, respiratia devine din ce in ce mai dificila si activitatile zilnice pot deveni foarte greu de indeplinit.

In bronsita cronica, sediul inflamatiei este la nivelul bronsiilor. Inflamatia ingusteaza bronsiile ceea ce determina dificultatea respiratiei. In aceasta boala, tusea este cronica si productiva.
In emfizem, sacii respiratori si tesutul pulmonar sunt deteriorati. Cand sacii respiratori (alveolele) sunt deteriorati, aerul este retinut in interiorul plamanilor, ceea ce duce la scurtarea respiratiei.

Doamna doctor Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta pe care o puteti gasi la http://doctor-pall.ro :

"Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC) este o afectiune cronica care incepe sa se manifeste dupa varsta de 40 ani, frecventa la fumatori dar si la persoane cu expunere indelungata la fum, noxe respiratorii. Se manifesta prin tuse putin productiva de obicei, dar persistenta si oboseala progresiva la eforturi la care persoane de aceeasi varsta nu obosesc. Consta in inflamatia cronica a bronsiilor cu diminuarea progresiva a ventilatiei deoarece se ingusteaza bronsiile."

Cauze

Fumatul constituie principala cauza a bronhopneumopatiei obstructive cronice, caile respiratorii devenind inflamate si afectate (un studiu a demonstrat faptul ca 3 din 20 de persoane care fumeaza un pachet de tigari pe zi si 1 din 4 persoane care fumeaza 2 pachete vor dezvolta aceasta boala daca nu renunta). In timp, inflamatia determina modificari ireversibile la nivel pulmonar, peretii cailor respiratorii se ingroasa (apare emfizemul; caile respiratorii se cicatrizeaza si se ingusteaza) si este secretat mai mult mucus, iar plamanii isi pierd elasticitatea. Se pare ca femeile sunt mai afectate decat barbatii de fumat, putand creste si riscul de BOPC in cazul copiilor daca fumeaza pe durata sarcinii. In cazul nefumatorilor, un procent de 20% din fumatorii pasivi au dezvoltat aceasta boala. Exista totusi si persoane care fumeaza de multi ani si sunt sanatoase, dar mai rar.

In unele cazuri BPOC este cauzata de vapori chimici (expunere ocupationala), praf sau poluarea aerului din mediul in care locuiti (cauzata de gatitul ventilat necorespunzator si de focurile pentru incalzire), fiind predispusi in acest sens minerii, persoanele care lucreaza in medii cu motorina si tehnicienii cuptoarelor. Expunerea pe termen lung la acesti iritanti cauzeaza un raspuns inflamator la nivel pulmonar si la descompunerea tesutul pulmonar.

Un factor ridicat de risc prezinta si persoanele care sunt infectate cu HIV (sanse de 50-60 % sa dezvolte boala) sau cele cu varsta peste 40 de ani (desi majoritatea sunt diagnosticati dupa 50 de ani deoarece considera simptomele drept "tuse tabagica").

Un numar redus de persoane (1 din 100 cazuri) prezinta un risc ereditar de a dezvolta BPOC din cauza unei deficiente proteice rare care conduce la disfunctionalitati la nivel pulmonar, hepatica si sanguina (deficienta alfa-1antitripsina), aparand in cazul acestora emfizemul pulmonar. S-a constatat prezenta ei in special in cazul fumatorilor.

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica:

"- Cauza cea mai frecventa a BPOC este fumatul. Aproape toti bolnavii de BPOC (mai exact intre 80-90% dintre ei) au fost fumatori pentru o perioada lunga de timp. Studiile sustin faptul ca fumatul creste riscul de a dezvolta BPOC. Cel putin 10-15% din fumatori dezvolta BPOC simptomatic. Unele studii releva faptul ca pana la 50% din fumatorii cronici cu varsta peste 45 de ani fac BPOC.
- factorii mosteniti (genetic)
- parinti fumatori pasivi si activi
- istoric familial de BPOC
- greutate mica la nastere
- infectii pulmonare si bronsice repetate si netratate corect
- factori de mediu, iritanti inhalatori, substantele chimice volatile, praf, aer poluat
- deficitul de alfa-1 antitripsina (AAT)."

Simptome

In general este vorba despre o tuse persistenta de obicei cu mucus (care initial apare si dispare, apoi se cronicizeaza; persoanele afectate devin constiente abia cand nu mai pot respira bine), oboseala, wheezing si senzatie de strangere in piept, scurtarea respiratiei (dispnee) care se agraveaza in timpul activitatii fizice (cum este urcatul scarilor), multe infectii respiratorii (agravarea simptomelor poarta numele de exacerbare; pe durata acestora sputa devine galbuie sau verzuie). Deoarece simptomele apar treptat, unele persoane nu cunosc existenta bolii.

Diagnostic

Cel mai eficace test pentru BPOC este reprezentat de testarea functiei pulmonare cu ajutorul spirometriei. Aceasta implica sa suflati cat de tare puteti intr-un mic dispozitiv printr-un tub care testeaza capacitatea pulmonara (cat de rapid plamanii inspira si expira); rezultatele sunt interpretate imediat si nu implica niciun efort deosebit sau prelevarea de sange.

Doua rezultate din cadrul acesteia sunt importante: cantitatea de aer pe care o expirati intr-o secunda (volum fortat expirator intr-o secunda) si cantitatea totala pe care o puteti expira deodata (capacitate vitala fortata CVF). Sunt luate in considerare varsta, inaltimea si sexul pentru a determina gradul de afectare al plamanilor, iar rezultatele sunt comparate cu cele ale restului populatiei determinate (se realizeaza o medie intre VFE1 si CVF; o valoare mica indica ingustarea cailor respiratorii, iar primul termen indica gradul de severitate al bolii). BPOC poate fi usoara, moderata si severa in functie de gradul de obstructie masurat cu spirometria astfel:
-usor (stadiul 1) cand VFE1 este la cel putin 80% din valoarea estimate
-moderat (stadiul 2) cand VFE1 este intr 50% si 79% din valoarea estimate
- grav (stadiul 3) cand VFE1 este intre 30=49% din valoarea estimate
- foarte grava (stadiul 4) cand VFE1 este mai mic de 30% din valoarea estimata

De asemenea, medicul este ajutat in identificarea bolii de stetoscop, radiografii sau tomografii (uneori plamanii par normali in toate aceste metode de diagnostic, desi persoana sufera de BPOC; radiografiile/tomografiile sunt utile in identificare emfizemului sau excluderea pneumoniei, edemului sau pneumotoraxului). Retineti ca, prin comparatie cu astmul, reducerea debitului de aer nu se amelioreaza semnificativ odata cu administrarea medicamentelor. Se poate intrebuinta si pulsoximetria care masoara saturatia de oxigen din sange (cu ajutorul unui senzor pozitionat pe deget) care poate fi redusa in special pe perioadele de exacerbare. Uneori se apeleaza si la teste de sange (gaze sanguine arteriale; se preleveaza o proba de sange dintr-o artera) pentru a cuantifica cantitatea de oxigen si de dioxid de carbon din sange, pentru a diagnostica o infectie pulmonara sau pentru a identifica proteina dobandita ereditar mentionata anterior, dar si la teste de sputa in cazul in care este suspectata o infectie. Medicul pneumolog este cel in masura sa va recomande investigatiile specifice mentionate anterior.

Tratament

Nu exista un remediu pentru bronhopneumopatia obstructiva cronica, insa puteti apela la o serie de tratamente care pot ameliora simptomele sau care pot impiedica agravarea bolii. In primul rand, este esential sa nu mai fumati pentru a putea incetini afectarea pulmonara. Tusea vi se poate agrava pentru un timp dupa ce renuntati la fumat deoarece mucoasa cailor respiratorii isi revine; rezistati tentatiei de a relua fumatul pentru a reduce episoadele de tuse (acestea vor disparea in decurs de cateva saptamani). In ce priveste tratamentul medicamentos, acesta poate fi incercat timp de 1-3 luni pentru a-i verifica utilitatea (daca nu functioneaza il puteti inceta) si se diferentiaza astfel: pentru BPOC stabile, pentru exacerbari sau pentru stadiul terminal.

In cazul BPOC stabile (de obicei in stadiile initiale), se apeleaza in general la medicatie inhalatorie, de tip bronhdilatatoare cu durata rapida de actiune (relaxeaza musculatura din bronhii si le dilata cat de mult posibil) cum sunt beta-antagonistii inhalatori (salbutamol - ventolin) sau inhalatori antimuscarinici (Atrovent), primii avand o durata de actiune de 5-15 minute sau cu durata lunga de actiune cum sunt beta-antagonisti inhalatori (formoterol, salmeterol) sau inhalatori antimuscarinici (tiotropiu; nu se asociaza cu Atrovent). Se apeleaza de asemenea la inhalatori cu steroizi (flixotide) care reduc inflamatia si sunt asociati numai cu inhalatori beta-antagonisti cu durata lunga. Exista si tablete cu rol bronhodilatator, insa depasirea dozei poate avea efect toxic si deseori prezinta multe reactii adverse (palpitatii, greata, dureri de cap, rareori artimii si convulsii). Pot fi de ajutor in subtierea si eliminarea sputei si medicamentele de tip mucolitic/expectorant cum sunt cele cu carbocisteina. Uneori se apeleaza si la medicatie antiinflamatorie cum este montelukast (singulair).

In cazul exacerbarilor BPOC se apeleaza de obicei la sterioizi (cum este prednison), cu sau fara antibiotic daca este vorba vorba de infectie. In functie de gravitatea simptomelor si de concentratie, tabletele pot fi recomandate pe o perioada intre 5-14 zile. Este important sa retineti ca steroizii au multe efecte adverse pe termen lung cum sunt: subtierea oaselor (reducerea densitatii osoase), sangerare la nivelul stomacului, slabirea sistemului imunitar, diabet, cataracta, crestere in greutate (sindromul Cushing) si supresie adrenala (scaderea capacitatii corpului de a secreta hormoni). In situatiile extreme, este necesara internarea in spital pentru o monitorizare constanta (cand tratamentul la domiciliu nu este eficient). In acest sens, exista dispozitive speciale care pot elimina secretiile prin mecanisme de tuse si suctiune si se poate sa aveti nevoie de terapie cu oxigen (daca nu puteti respira) prin intermediul unei masti sau al unui tub endotraheal.

In cazul stadiilor terminale de BPOC este vorba de un tratament paliativ, urmarindu-se un confort sporit al bolnavului, fie ca este vorba de ingrijire la domiciliu sau in spital. Terapia cu oxigen administrata acasa nu este utila in toate cazurile deoarece poate fi daunatoare. De aceea, trebuie administrata doar la recomandarea medicului pe o durata de 15-20 ore zilnic (nu trebuie sa fiti fumator; risc mare de explozie). Alte medicamente ce pot fi indicate de medic includ: morfina si codeina pentru a reduce tusea si a va ajuta sa respirati sau diazepam pentru a ameliora anxietatea.

Alte metode de tratament includ: reabilitarea pulmonara ce presupune o serie de antrenamente fizice si educatie igienico-sanitara. Exercitiile pot ajuta la tonifierea musculaturii toracice si la invatarea sa respirati intr-un mod diferit.

Este important si sa evitati aerul rece, sa nu se fumeze in casa si sa eliminati iritantii din aer (daca este posibil); in zilele poluate ramaneti in casa. Consumati o alimentatie sanatoasa incluzand peste, pui si fructe sau legume si slabiti in cazul in care sunteti supraponderali. Este imporatanta si imunizarea prin vaccinare pentru a preveni contactarea de infectii suplimentare (gripa, pneumococi).

In cazuri rare se poate apela la interventie chirurgicala, o tehnica experimentala ce urmareste reducerea volumului pulmonar (portiunile afectate de tesut pulmonar sunt indepartate, permitand testului sanatos sa se dilate/contracte mai bine); implica introducerea valvelor endobranhiale. Exista si posibilitatea de transplant pulmonar pentru pacientii grav bolnavi.

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica:

"Medicamentele sunt folosite pentru ameliorarea respiratiei dificile, pentru controlarea tusei si wheezingului (respiratia suieratoare) si pentru a preveni si ameliora exacerbarile BPOC. Cei mai multi bolnavi confirma ca medicamentele le amelioreaza respiratia.
Medicamentele bronhodilatatoare si corticosteroizii sunt adesea administrati cu ajutorul unor inhalatoare sau unor nebulizatoare (masca sau piesa bucala prin care se administreaza medicamentul).

Oxigenoterapia creste nivelul oxigenului din sange si poate imbunatati respiratia si prelungi supravietuirea bolnavilor cu BPOC sever.
Dispozitivele ventilatorii sunt folosite pentru a usura respiratia. Cel mai frecvent sunt folosite in timpul spitalizarii in cazul exacerbarilor BPOC.
Injectiile cu alfa 1 antitripsina pot fi eficiente in cazul pacientilor cu deficienta de alfa 1 antitripsina (o afectiune mostenita care poate determina BPOC). Alfa 1 antitripsina este o proteina care impiedica distrugerea tesutului pulmonar.

Interventia chirurgicala in tratamentul BPOC- Interventiile chirurgicale pulmonare sunt arareori necesare in tratamentul BPOC. Chirurgia nu este niciodata prima optiune de tratament si este luata in consideratie doar in cazurile grave de BPOC, in care suferinta nu a fost ameliorata de alte tratamente."

Doamna doctor Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta pe care o puteti gasi la http://doctor-pall.ro/:

"Testul diagnostic este spirometria care insa trebuie efectuata corect din punct de vedere tehnic (in serviciile de pneumologie). Aceasta afectiune nu se vindeca dar beneficiaza de tratament inhalator, care amelioreaza respiratia si diminueaza simptomele atata vreme cat este administrat." 

Complicatii

Bolnavii de BPOC pot prezenta batai neregulate ale inimii (aritmie), necesitatea terapiei cu oxigen, insuficienta cardiaca/pulmonara, pneumonii (si alte infectii toracice), pneumotorax, edem (retentie de fluid in special in picioare si glezne), hipoxemie (slaba oxigenare a creierului), scadere drastica in greutate si malnutritie, anxietate si depresie (din cauza problemelor cu respiratia), risc de viata sedentara si chiar osteoporoza.

In final, retineti ca pentru a preveni aparitia bolii este importanta evitarea expunerii la fum (sa nu fumati/sa renuntati la fumat), a mediilor de lucru toxice si a poluarii atmosferice (imbunatatirea calitatii aerului poate avea un impact semnificativ in unele zone; in urma studiilor s-a inregistrat o scadere a mortalitatii).

Domnul doctor Vlad Portelli - Medic Generalist Pediatrie Clinica NEI Medica:

"- Cea mai eficienta metoda de prevenire a aparitiei si agravarii BPOC este abandonarea fumatului. Agravarea BPOC poate fi determinata si de alti iritanti inhalatori (cum ar fi poluarea aerului, substantele chimice volatile, praful), dar acestia sunt mult mai putin importanti comparativ cu fumatul in preventia acestei boli.
- Abandonarea fumatului este importanta in mod special in cazul bolnavilor cu nivele serice scazute de alfa 1 antitripsina. In cazul acestor bolnavi, se poate reduce riscul de dezvoltare a BPOC prin injectiile cu alfa 1 antitripsina artificiala administrate timpuriu.
- Evitarea factorilor iritanti inhalatori (cum ar fi poluarea aerului, substantele chimice volatile, praful).
- Infectiile pulmonare si bronsice repetate si fi tratate correct.

Retineti faptul ca doar medicul este in masura sa va prescrie un tratament adecvat si sa va dea cele mai bune sfaturi pentru protectia dumneavoastra."

Doamna doctor Pall Eniko Vera, medic primar pneumolog Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanta pe care o puteti gasi la http://doctor-pall.ro/ :  

"Preventia este simpla: evitarea expunerii la noxe, si indemnarea tinerilor sa nu se apuce de fumat. Este important ca persoanele cu BPOC sa se vaccineze preventiv deoarece sunt mai receptive la infectii respiratorii." 

Multumim domnului doctor Vlad Portelli si doamnei doctor Pall Eniko Vera pentru ajutorul acordat in realizarea articolului. 

Surse:

www.nlm.nih.gov; http://en.wikipedia.org; www.nhs.uk; www.patient.co.uk; www.healthline.com; www.betterhealth.vic.gov.au/