Problemele cu vorbirea la copii

Despre problemele cu vorbirea

Este important sa intelegeti ca o intarziere in vorbire nu reprezinta acelasi lucru cu o dificultate in vorbire sau cu o insuficienta. De fapt, intarzierea vorbirii constituie o problema frecvent intalnita in dezvoltarea copiilor - observata in proportie de 5-10% la copiii prescolari. Cand o persoana este incapabila sa produca sunete in mod corect / fluent sau intampina probleme cu vocea, este vorba de tulburare in vorbire (dificultatile in pronuntarea sunetelor sau tulburarile de articulare si balbaiala sunt exemple). Insa cand o persoana intampina dificultati in intelegerea celorlalti (limbaj receptiv) sau in impartasirea gandurilor, ideilor si sentimentelor in mod complet (limbaj expresiv), este vorba despre o tulburare de limbaj.
Retineti ca atunci cand cei mici invata sa vorbeasca, puteti observa prezenta unui sasait sau balbait care, de cele mai multe ori, e considerat amuzant de adulti.

Citeste si: Totul despre limbajul si modul de comunicare al bebelusilor 

Tipuri de probleme cu vorbirea si simptome

Tulburarile in vorbire se refera in special la articulare - producerea fizica a sunetelor; limbajul copilului este greu de inteles. Pot aparea: omisiuni (sunete din cuvinte si propozitii pot fi complet excluse), substituiri (un sunet incorect este folosit in locul celul corect), distorsionari (copilul incearca sa produca sunetul corect, insa nu reuseste clar). Cauzele sunt de obicei necunoscute, insa poate fi vorba de palat despicat, probleme ale dentitiei, pierderea auzului sau dificultate in controlul miscarilor gurii. Si tulburarile neurologice pot afecta articularea (paralizia cerebrala). Mai sunt incluse in aceasta categorie si apraxia/dispraxia (dificultatea in realizarea miscarilor voluntare ale limbii si buzelor sau cu combinarea miscarilor, inclusiv cele necesare pentru a produce sunete; vorbirea poate fi dificila sau contine erori de articulare, nu se poate exprima in mod corect si consistent), dizartria (paralizia, slabiciunea sau slaba coordonare a muschilor gurii; limbajul este lent, inexact, neclar si/sau hipernazal-prea multe sunete ies pe nas si pot exista probleme cu inghititul). Motive de ingrijorare: copilul nu produce sunete cu consoane (in special b,d,n si m) pana la varsta de 8-9 luni, nu produce un alt cuvant in afara de mama sau tata pana la 12 luni, foloseste mai mult vocale si gesturi pentru a comunica dupa 18 luni, limbajul nu poate fi inteles de persoane straine pana la varsta de 3 ani, exclude consoanele din cuvinte la varsta de 3 ani, limbajul e greu de inteles la varsta de 4 ani, la varsta de 6 ani nu poate produce multe sunete, exclude/ substituie sau distorsioneaza sunete dupa varsta de 7 ani, este rusinat/ingrijorat de limbajul sau. Afazia constituie pierderea abilitatii de a intelege limbajul (scris sau vorbit ) si apare ca urmare a tulburarilor din zonele creierului folosite in vorbire. Disfonia spasmodica este o afectiune caracterizata prin dificultatea de a vorbi din cauza unor spasme repetitive sau continue (distonia) ale muschilor care controleaza corzile vocale.

 

Tulburari ale vocii - vocea este produsa pe masura ce aerul din plamani urca si vibreaza corzile vocale (fonatie). Vocea este apoi modificata pe masura ce trece prin diferite tipuri de spatii din gat, nas si gura (rezonanta). Tulburarile vocii includ atat tulburarile de fonatie, cat si de rezonanta. Tulburarile de fonatie presupun o voce aspra, ragusita sau care indica modificari bruste in punctele de intensitate maxima. Se pot datora nodulilor vocali, papiloamelor, unei ulceratii, unei panze laringiene, paraliziei/ slabiciunii corzilor vocale sau dificultatii in coordonarea respiratiei in vorbire, dar si acidului din stomac care urca, cancerului de gat sau suprautilizarii corzilor vocale (tipat, curatarea constanta a gatului sau cantat).

Tulburarile de rezonanta sunt cauzate de un dezechilibru in energia sunetului pe masura ce vocea trece prin spatiile gatului, nasului sau gurii. Exista de obicei doua tipuri: hiponazalitate in care nu exista suficienta energie sonora prin nas, ce poate fi cauzata de un blocaj nazal sau alergii si hipernazalitate in care partea moale a palatului (valul) nu inchide complet fosele nazale din spatele gatului in timpul vorbirii si prea multa energie sonora iese prin nas, ce poate fi cauzata de un palat despicat, palat scurt sau submucos, nazofaringe larg, indepartarea a prea mult tesut in timpul unei operatii de polipi sau miscarea precara a palatului moale. Motive de ingrijorare: daca vocea este aspra, ragusita sau de slaba calitate, vocea este prea puternica/ prea slaba, vocea este prea joasa/inalta pentru varsta/sexul copilul, vocea se intrerupe sau isi schimba tonul, vocea pare hiponazala sau hipernazala.

Tulburarile de fluenta - fluenta constituie fluxul natural al vorbirii si apare cand limbajul indica un numar anormal de repetitii, ezitari, prelungiri sau tulburari in ritmul sau fluxul sau. Se poate observa si tensiune in fata, gat, umeri sau pumni si clipit des din ochi. Motivele luate in considerare pentru aparitia disfluentelor sunt reactii la anumiti factori de mediu ce determina balbaiala. Motive de ingrijorare: cand limbajul pare sa aiba prea multe repetitii, ezitari, prelungiri, blocaje sau intreruperi, copilul pare incordat cand vorbeste, evita sa vorbeasca de teama balbaielii.

Cauze medicale

In plus fata de cauzele prezentate anterior, dificultatile in vorbire pot avea la baza o serie de cauze medicale/leziuni ale creierului sau nervilor (care controleaza muschii faciali, laringele si corzile vocale necesari vorbirii). Principala problema suspectata la copii are legatura cu pierderea/scaderea auzului. De asemenea, exista si boli musculare care afecteaza maxilarul, dintii si gura, unele fiind prezente chiar de la nastere (afectiuni musculare innascute sau anormalitati congenitale anatomice-cum este palatul despicat), in timp ce altele pot aparea ca urmare a unor boli metabolice, infectii, tumori sau leziuni (accident vascular cerebral). Anormalitati ale corzilor vocale cum sunt inflamatia, polipii, chisturile si tumorile pot afecta si ele calitatea vocii. Doua situatii speciale sunt autismul (problemele in vorbire sunt un simptom pentru autism) si mutismul selectiv (copilul nu vorbeste in anumite situatii).

Mai sunt incluse intre cauze medicale si dizabilitati intelectuale sau chiar abuz. Pentru a descoperi cauzele care sunt extrem de complexe, trebuie sa intelegem ca in vorbire coordonam muschi din mai multe parti ale corpului (laringe-corzi vocale, dinti, buze, limba si gura, dar si sistem respirator). Trebuie subliniat ca in multe cazuri cauza ramane necunoscuta, dar si ca poate exista o componenta ereditara.

Citeste si: Specialistii raspund: de ce copilul meu nu vorbeste inca? 

Teste de diagnostic

Exista o serie de teste care pot fi realizate pentru copii, insa in primul rand este vorba de teste auditive; chiar si o problema usoara a auzului poate avea un impact semnificativ asupra modului in care sunt reproduse sunetele. Testele de rezonanta imagistica pot sa nu indice leziuni ale creierului intotdeauna.

Tratament

Problemele cu vorbirea pot fi tratate in unele cazuri prin terapia cunoscuta drept logopedie; sedintele se realizeaza cu un patolog de vorbire si limbaj. Acesta va observa modul in care copilul vorbeste si va identifica tipul exact al tulburarii. Pentru evaluarea vorbirii poate fi necesara inregistrarea vocii sale sau ascultarea; uneori se apeleaza la o analiza computerizata. Terapia abordata depinde foarte mult de varsta si tipul de tulburare. Durata variaza in functie de gravitate, la inceput pot fi necesare mai multe sedinte; se va apela la tehnici de respiratie, strategii de relaxare (relaxarea muschilor cand copilul vorbeste, controlul posturii si un tip de exercitii ale vocii care trebuie efectuate intr-o rutina zilnica).

In final, trebuie subliniat ca aceste probleme pot detemina copiii sa se inchida in sine si sa se simta marginalizati. Ei evita adesea contactul direct al privirii, prin urmare este necesar sa interveniti cat mai timpuriu, dar si sa vorbiti cat mai mult cu cei mici despre orice lucru folosindu-va si de gesturi si sa-i ascultati cu atentie cand doresc sa va transmita ceva, neintrerupandu-i; incurajati povestile, descrierea obiectelor si cititi carti cu voce tare, cantati alaturi de ei. Nu-i criticati cand fac greseli gramaticale si nu-i fortati sa vorbeasca.

Sfatul specialistului

Doamna Luminita Preduca, Psiholog Specialist Infant Kineto Clinic, Str.Vulturilor 93A, Sector 3, Bucuresti, Tel: 0728 433 533, 03711 27 827, www. infantkinetoclinic.ro, e-mail: infantkinetoclinic@gmail.com a avut amabilitatea de a ne raspunde la urmatoarele intrebari:

Din ce motive apar problemele cu vorbirea la copii?

Cauzele tulburarilor de limbaj pot fi:
1. Cauze organice:
a. centrale - lezarea creierului datorita traumatismelor mecanice ale copilului in timpul nasterii, boala parintilor (sifilis, alcoolism), boli suportate in copilarie (scarlatina, meningita, encefalita, pojar).
b. periferice - anomalii congenitale ale organului auditiv, maxilare, dinti, palat tare, moale, limba, buze.
2. Cauze functionale - vorbirea este lezata fara sa fie leziuni organice stabilite.
Datorita acestor cauze pot avea loc tulburari ale limbajului care privesc atat sfera senzoriala (receptoare) cat si cea motorie (efectoare).
3. Cauze psiho-neurologice - se intalnesc la subiectii cu debilitate mintala, la cei cu tulburari de memorie si de atentie, cu tulburari ale reprezentarilor optice, acustice.
4. Cauze psiho-sociale - se refera la aplicarea unor metode gresite de educatie, slaba stimulare a vorbirii copilului, incurajarea in folosirea unei vorbiri incorecte pentru amuzament, trairea unor stari conflictuale, stres.

Care este varsta la care sunt cel mai des intalnite tulburarile de limbaj?

Terapia logopedica se aplica cu precadere la nivelul varstelor mici, cand limbajul se afla in perioada de formare si structurare. Pana la varsta de trei ani si jumatate avem de a face cu tulburare de pronuntie fiziologica (corespunzatoare varstei cronologice), determinate de insuficienta dezvoltarii aparatului fono-articulator.

Copiii cu tulburare de vorbire se prezinta in cabinetul de logopedie cel mai adesea intre 4 si 7 ani.

In ce mod se pot remedia?

Terapia logopedica este indicata pentru stimularea limbajului, prin:

1. Dezvoltarea mobilitatii aparatului fono-articulator:
- Mobilitatea maxilarelor (inchiderea si deschiderea gurii, miscarea mandibulei stanga-dreapta, sus-jos, clantanitul dintilor, mestecatul);
- Mobilitatea obrajilor (umflarea obrajilor)
- Mobilitatea linguala (scoaterea si retragerea limbii, miscarea limbii sus-jos, stanga-dreapta, stergerea dintilor, buzelor, plescaitul);
- Mobilitatea labiala (sugerea si tuguierea buzelor, zambetul, tinerea cu buzele a unui obiect ce este tras, fluieratul, suflatul, vibrarea buzelor)
- Exersarea palatului, muschilor faringelui (cascare, deglutitie, imitarea tusei)
2. Dezvoltarea respiratiei corecte
- Suflatul in lumanarea aprinsa, cu paiul in apa, trompeta, in hartiute
- Umflarea balonului, aburirea oglinzii
- Inspir-expir in trei timpi
- Inspir-expir pe nas si gura alternativ
- Exercitii de respiratie in fata oglinzii
- Pronuntarea vocalelor ritmic, rar
- Pronuntarea ritmica a consoanelor
3. Dezvoltarea auzului fonematic
- Exercitii de recunoastere si imitare a sunetelor din natura (onomatopee)
- Exercitii de recunoastere si pronuntarea a unor serii de silabe opuse (pa-pe-pi-po-pu)
- Exercitii de transformare a cuvintelor, prin inlocuirea de sunete sau silabe (mac-rac, pat-sac, mare-sare)
- Completarea cuvintelor cu prima silaba pronuntata de logoped
4. Emiterea / impostarea sunetului
- Exercitii de diferentiere a pozitiei aparatului fono-articulator la sunetele siflante fata de suieratoare
- Exercitii pentru emiterea sunetelor s, z, j, t, r etc.
- Exercitii demonstrative in oglinda, de articulare corecta a sunetului
- Imitarea sasaitului sarpelui, solicitarea linistii, sunetul produs de insecte in zbor, de vant, soarece, telefonul, stranutul, vaca, oaia, magarul etc.
5. Consolidarea sunetului
- Introducerea sunetului in silabe (silabe directe si inverse, logatomi, structuri silabice cu ritm)
- Introducerea sunetului in cuvinte prin:
- Asocierea silabelor in vederea formarii cuvintelor mono, bi si polisemantice in care sunetul se afla in pozitii diferite
- Cuvinte in care consoana afectata este intervocalica
- Cuvinte in care consoana afectata este precedata de o consoana si urmata de o vocala (scap, snur, brat)
- Exemple de cuvinte ce contin sunetul impostat
- Structuri verbale reversibile (sar-ras, toc-cot, roz-zor)
- Formarea unor cuvinte noi prin inlocuirea, omisiune, adaugarea la sunetul impostat, exercitii de diferentiere s-s (scoala-scoala), z-j (zar-jar), r-l (rac-lac)
6. Automatizarea sunetului
- Propozitii simple care contin cuvinte cu sunetul corectat in diferite pozitii (Scaunul este sub masa, Soarele straluceste)
- Sintagme cu partea finala constanta (Mama e acasa, Tata e acasa, Ana e acasa)
- Sintagme cu partea initiala constanta (Soarele a rasarit, Soarele e pe cer, Soarele a apus)
- Sintagme afirmative, negative, interogative
- Povestiri dupa imagini, planse
- Dialoguri dupa o tema data
- Compuneri scurte dupa imagini, cu cuvinte date.

Ce sfaturi aveti pentru parinti in acest sens?

Prezentarea in cabinetul de logopedie pentru evaluare si stabilirea unui program individualizat, in vederea corectarii tulburarii de vorbire. In cele mai multe cazuri parintele poate continua acasa stimularea limbajului, urmand planul conceput de terapeut - in perioada dintre sedinte.

 

 

Doamna Carmen Ivanov Founder&CEO al Dictie.ro, Trainer de: dictie, voice over, public speaking, radio/tv, Redactor sef Radio CityFM ne ofera urmatoarele raspunsuri cu privire la dictia celor mici: 

Din ce motive apar problemele in exprimare/dictie la copii?

Multe dintre problemele de exprimare pe care le au copiii vin din lipsa de comunicare, necorectarea la timp a defectelor aparute in limbaj de catre parinti sau educatori si mai ales faptul ca nu li se atrage atentia atunci cand pronunta un cuvant gresit. Procesul de invatare al vorbitului este unul complex si se realizeaza in ani de zile de comunicare continua. In momentul in care copilul este lasat aproape tot timpul cu... bona, care il plaseaza in fata televizorului sau ii ofera posibilitatea sa se joace ore intregi pe tableta, cu siguranta copilul va avea carente de limbaj.

Ce litere/grupuri de litere sunt cel mai dificil de pronuntat pentru copii?

Cele mai frecvente sunete trunchiate in limbajul copiilor sunt R, L, V, F, S, S si M, B, P. Acestea ori sunt inversate in cuvinte... pronunta L in loc de R (melgem cu tlenuletul), ori sunt pur si simplu omise din pronuntie.

Care este varsta la care sunt cel mai des intalnite?

Varsta de la care ar trebui cu adevarat sa ne preocupe dictia copilului nostru este intre trei si cinci ani. Pana la cinci ani, copilul ar trebui sa poata pronunta toate sunetele clar si corect, dar cu inceperea activitatii de atentionare pe sunetele pronuntate gresit de la trei ani.

In ce mod se pot remedia?

Exercitiile de dictie pentru cei mici sunt esentiale la varsta la care ei isi formeaza practic modul in care pronunta cuvintele. Manualul de dictie pentru copii: Strafurnica si prietenii sai si audiobook-ul cu acelasi nume sunt doua instrumente indispensabile pentru o dictie buna, de care copilul se va folosi intreaga sa viata.

Ce sfaturi aveti pentru parinti in acest sens?

Sa nu se grabeasca sa mearga la logoped. Mai intai ar trebui sa comunice cat mai des cu pronuntie clara si raspicata cu copilul. Sa ii citeasca foarte mult si sa il incurajeze sa repete cuvinte sau bucati de fraza din povestile citite. Sa il laude de fiecare data cand a reusit sa rosteasca in mod corect un exercitiu de dictie si daca nu a reusit, sa il repete chiar parintele cu intonatie sau cu dictie. In niciun caz sa nu repete pentru amuzament cuvintele pronuntate incorect de catre cel mic.

Citeste si:

Dezvoltarea vorbirii la copii - etape si sfaturi 

Varsta	Nivel al vorbirii
Nastere	Plange
2-3 luni	Plange diferit in circumstante distincte; plange ca raspuns la mama;
3-4 luni	Gangureste aletoriu
5-6 luni	Gangureste ritmic
6-11 luni	Gangureste in imitarea vorbirii reale, cu expresie
12 luni	Rosteste 1-2 cuvinte; recunoaste nume; imita sunete familiare; intelege instructiuni simple
18 luni	Utilizeaza 5-10 cuvinte, inclusiv nume
Intervalul 1-2 ani	Rosteste propozitii din 2 cuvinte; vocabularul se dezvolta; face la revedere; imita sunete ale animalelor familiare; foloseste cuvinte (cum ar fi "mai mult") pentru a-si face cunoscute dorintele; intelege conceptul "nu”
Intervalul 2-3 ani	Identifica parti ale corpului; isi spune "eu" in loc de nume; combina substantive si verbe; are un vocabular de 450 cuvinte; foloseste propozitii scurte; potriveste 3-4 culori, intelege conceptele mare si mic; ii place sa asculte aceeasi poveste repetata; formeaza unele pluraluri
Intervalul 3-4 ani	Poate spune o poveste; lungimea propozitiei este de 4-5 cuvinte; vocabularul este de aproximativ 1000 cuvinte; stie numele de familie, numele strazii, mai multe poezii de gradinita
Intervalul 4-5 ani	Lungimea propozitiei de 4-5 cuvinte; foloseste timpul trecut al verbelor; vocabular de aproximativ 1500 cuvinte; identifica culori, forme; adreseaza multe intrebari precum "de ce?" si "cine?"
Intervalul 5-6 ani	Lungimea propozitiei de 5-6 cuvinte; vocabular de aproximativ 2000 cuvinte; iti poate spune din ce sunt facute diverse obiecte; cunoaste relatiile spatiale (cum ar fi "deasupra" si "departe"); stie adresa; intelege conceptele de acelasi si diferit; identifica diverse diviziuni ale monedei; numara 10 obiecte; stie mana stanga si mana dreapta; foloseste toate tipurile de propozitii

Multumim doamnelor Luminita Preduca si Carmen Ivanov pentru ajutorul acordat in realizarea articolului. 

Surse: 

www.parentcenterhub.org; http://kidshealth.org; https://en.wikipedia.org; www.medicinenet.com; www.asha.org;

www.med.umich.edu;www.cincinnatichildrens.org; ww.nlm.nih.gov