Probleme de socializare: cum le recunoști la copilul tău și ce este de făcut?

Cum se manifestă problemele de socializare la copii?

Psihologii atrag atenția asupra următorului aspect: problemele de socializare la copil au cauze foarte variate. Printre acestea se regăsesc:

• Temperamentul copilului- De pildă, copiii care se caracterizează printr-un temperament mai degrabă melancolic sau flegmatic tind să fie mai interiorizați, mai retrași, fără să fie dornici să-și exprime prea mult emoțiile, trăirile, de aceea nu vor fi nici prea tentați să aibă multe interacțiuni sociale
• Exemplul primit de la părinți- În cazul în care un copil nu își va vedea părinții cum comunică între ei, cu ceilalți membri ai familiei sau cu prietenii, nu va avea de unde să învețe să fie sociabil, să-i placă să-și facă prieteni, să participe la diverse evenimente sau să știe cum să se comporte în diferite contexte sociale
• Prezența unor afecțiuni- Spre exemplu, copiii ce se confruntă cu afecțiuni precum Tulburări de Spectru Autist sau cu dificultatea de învățare nonverbală (este un sindrom neurologic, recunoscut după manifestări precum: lipsa coordonării, probleme de echilibru, percepții spațiale ce sunt defectuoase, incapacitatea de a descifra comunicarea nonverbală, de a se adapta la diverse situații sociale etc.) sunt mai predispuși în a deprinde cu dificultate abilități sociale și în acest context sunt mai vulnerabili la probleme de socializare
• Numărul copiilor din familie- Pentru copiii care au frați sau surori poate fi mai simplu să socializeze, în condițiile în care încep să cunoască de timpuriu interacțiunea umană
• Prezența sau absența sentimentul de siguranță- De pildă, copiii care se simt dintotdeauna în siguranță în familie sunt mai puțin expuși riscului de a dezvolta, în timp, probleme de socializare
• Probleme care țin de autocontrol
• Faptul că trăiește într-un mediu care îi favorizează depresia sau stările frecvente de anxietate 
• Prezența barierelor lingvistice etc.

Sursă poză: unsplash.com

Pentru a putea să dețină acele abilități care îl vor ajuta să nu aibă dificultăți de socializare, un copil ar avea nevoie de:

• Autocontrol (esențial pentru a obține, pentru a menține și pentru a-și adapta comportamentul, emoțiile, atenția și nivelul adecvat de activitate într-o situație socială)
• Atenție și concentrare (trebuie să poată fi menținute pe tot parcursul unei interacțiuni sociale)
• Capacitatea de a utiliza limbajul în vorbire
• Capacitatea de a comunica nonverbal (folosirea gesturilor, a mimicii, menținerea contactului vizual etc.)
• Capacitatea de a asculta și de a înțelege instrucțiunile
• Abilitatea de a executa toți pașii/toate etapele dintr-o activitate pentru a obține un rezultat

Copiii care au probleme de socializare nu se vor adapta regulilor sociale, le va fi greu să-și facă prieteni, să interacționeze cu persoane adulte pe care nu le cunosc, să coopereze cu ele. De asemenea, nu le va fi la îndemână să se implice într-o conversație sau se vor comporta în moduri ce nu sunt adecvate situațiilor sociale. Nu în ultimul rând, tocmai din cauza dificultăților menționate, vor prefera să evite să interacționeze, își vor dori să fie lăsați singuri și vor ajunge la un moment dat să se simtă izolați. Cei care sunt afectați de astfel de probleme vor avea dificultăți ce țin de unul sau de toți pașii implicați în construirea relațiilor sociale:

• Percepția- Un copil poate să nu aibă capacitatea de a înțelege limbajul corpului, expresiile faciale, nu va fi un bun ascultător și nu își va putea menține concentrarea pe parcursul unei discuții, nu este interesat de interacțiunile sociale, nici nu își va da seama dacă va fi respins de ceilalți 
• Interpretarea- Un semn al prezenței unei probleme de socializare poate fi și acesta: copilul nu va putea descifra nici limbajul metaforic, dar nici sarcasmul. În același timp, nu are idee cum ar trebui să salute conform contextului, nu va ști cum să ceară informații sau cum să se facă ascultat
• Răspunsul- Din acest punct de vedere, pot fi sesizate următoarele disfuncționalități: nu va împărtăși informația așa cum ar trebui, va întrerupe o persoană care încearcă să se angajeze în conversație, va încerca să se retragă dintr-o discuție sau, dimpotrivă, va face tot posibilul să o monopolizeze, se va abate de la subiect, va fi mereu agitat și nu va reuși să-și adapteze limbajul situației în care se află sau persoanelor pe care le are în preajmă

Probleme de socializare: semne ale acestor probleme la copil

Ca să poți să îți dai seama dacă și copilul tău are probleme de socializare, este recomandat să ții cont de anumite manifestări, ce țin de mai multe aspecte, precum:

• modul în care interacționează și în care se joacă
• emoții și comunicare
• interese și modul în care își petrece timpul
• relațiile cu ceilalți
• abilitățile sociale
• capacitatea de a se implica într-o conversație
• abilitățile sale cognitive

Semnele prezenței unei probleme de socializare la preșcolari

Printre acestea se numără:

• Pare că vrea să fie doar „într-o lume a lui”, să facă doar ce vrea el, chiar dacă se află în compania altor persoane
• Nu obișnuiește să aibă contact vizual într-o conversație
• Evită prezența altor persoane în preajma sa
• Le întoarce adesea spatele celor care încearcă să stea de vorbă cu el
• Nu are o persoană adultă pe care să o prefere în mod special
• Foarte rar îl vezi că îmbrățișează sau că atinge diverse persoane
• Este adesea respins de alți copii
• Sesizezi că, pentru vârsta lui, are mereu dificultăți în a interacționa cu rudele, cu persoane străine, cu colegi de grădiniță
• Ți se pare că întotdeauna este deconectat de ceilalți (spre exemplu, nu le răspunde celorlalți cu o privire expresivă)
• Când vorbește nu folosește nume de persoane, nu își aduce aminte nume de rude sau de prieteni

Sursă poză: unsplash.com

Semnele prezenței unei probleme de socializare la copiii de școală

Pentru a identifica acest tip de probleme vei fi atentă la manifestări precum:

• De cele mai multe ori nu poate găsi o soluție pentru a rezolva o problemă
• Nu pare să își dea seama cum este perceput de ceilalți
• Are percepții rigide sau extreme, ca de exemplu: „Întotdeauna încearcă să mă supere”, „Doamna învățătoare nu mă place niciodată”, „Copiii sunt răi” etc.
• Nu își adaptează comportamentul conform consecințelor acțiunilor sale sau ale altora
• Refuză să stea de vorbă în locuri pe care nu le cunoaște
• Insistă asupra unui subiect, fără a-și da seama dacă interlocutorul său este sau nu interesat de ceea ce aude
• Nu răspunde la întrebările pe care i le-a pus interlocutorul
• Alege subiecte de conversație care sunt imature pentru vârsta sa
• Nu urmează niciodată reguli sociale nescrise (spre exemplu, își introduce mâinile în nas când se află în timpul orelor la școală)
• Se concentrează doar pe sine, fără a ține seama și de ceilalți
• Este agresiv cu cei din jur 
• A fost implicat în acțiuni de bullying 
• De multe ori este „clovnul clasei”
• Încearcă să-și facă prieteni într-un mod neobișnuit (de pildă, când merge pe stradă se va opri lângă un copil și îl va spune: „Vrei să fii prietenul meu?”)
• Nu știe cum să răspundă unei cereri de prietenie venite din partea unui copil de vârsta lui
• Nu este acceptat de colegii de clasă sau de alți copii
• Acceptă să fie prieten chiar și cu copiii care nu s-au purtat frumos cu el sau cu cei care, la rândul lor, au probleme de socializare
• Îți spune adesea că nu are nevoie de niciun prieten, că nu îl interesează să-și construiască prietenii
• Devine foarte anxios în preajma persoanelor străine și nu vrea să vorbească deloc cu ele
• Se supără foarte ușor pe ceilalți, chiar și din lucruri mărunte
• Nu manifestă niciodată empatie față de alte persoane
• Petrece foarte mult timp antrenat în activități în care se izolează de ceilalți (de pildă, petrece multe ore jucându-se pe calculator)
• Are preocupări neobișnuite în timpul liber (de exemplu, să afle care este orarul trenurilor)
• Nu îl auzi niciodată spunând că ar vrea să-și petreacă timpul în compania altui copil

Probleme de socializare cu colegii

Faptul că va face parte din colectivul unei clase îl va ajuta pe copil întrucât îi va stimula dezvoltarea acelor abilități ce îl vor sprijini în a-și construi noi relații sociale, ca de exemplu:

• Abilități de comunicare
• Abilități de gestionare a conflictelor
• Autocontrolul
• Capacitatea de a lucra în echipă

De asemenea, relaționând zi de zi cu ceilalți colegi va deveni mai empatic, mai receptiv la ceea ce se întâmplă în jurul său, mai capabil să se adapteze situațiilor sociale. Cu toate acestea, la un moment dat poți să ajungi să bănuiești sau chiar ți se va confirma că micuțul tău are anumite probleme de socializare la școală. Manifestările ce te pot determina să crezi că ar putea fi vorba de așa ceva sunt:

• Copilul nu este dornic să meargă la școală
• Cadrele didactice îți spun că nu se angajează în discuțiile din clasă sau dacă face acest demers la un moment dat se retrage
• Nu răspunde întrebărilor care i se adresează 
• Ai aflat că a lipsit de la școală
• Nu se simte niciodată confortabil când îi pui întrebări legate de școală, de cadre didactice sau de colegi
• Poți sesiza o scădere a stimei de sine (de pildă, îți va spune des că nu este „la fel de deștept” precum alți copii din clasă)
• Primește des atenționări la școală sau chiar este sancționat uneori
• Nu și-a făcut niciun prieten la școală
• Nu este interesat să comunice nici cu colegii, dar nici cu cadrele didactice
• Își necăjește mereu colegii
• Îți spune tot timpul că la școală este plictisitor
• Tinde să fie frecvent în postura de „clovn al clasei”
• Refuză să participe/se implică puțin în activitățile ce presupun lucrul în echipă

Sursă poză: istockphoto.com

În cazul în care ți se confirmă faptul că este într-adevăr vorba despre probleme de socializare cu colegii, ar trebui să acționezi în felul următor:

• Informează-te cât mai mult- Dacă simți că starea copilului tău s-a alterat în ultimul timp, încearcă să iei cât mai rapid legătura cu învățătoarea/cu dirigintele. Află cât mai multe detalii despre modul în care se comportă copilul la școală și vezi dacă nu cumva sunt în clasă colegi care îl necăjesc sau chiar care îl hărțuiesc în mod constant. De asemenea, nu vei greși nici dacă vei discuta cu alți părinți din clasă pentru a vedea dacă nu cumva copiii acestora le-au povestit lucruri neobișnuite despre copilul tău
• Încearcă să-l implici pe copil în sesiuni de brainstorming- Cu ajutorul acestora vei afla perspectiva sa asupra anumitor lucruri și în acest mod îți poți da seama cât de mult este afectat de problemele de socializare. În același timp, datorită lor ai putea afla și dacă nu a fost, la un moment dat, o victimă a bullying-ului venit din partea unui coleg/unor colegi
• Nu mai sta pe gânduri și pregătește-te să intervii în cazul în care simți că este în pericol- În situația în care vei descoperi că are de suferit de pe urma bullying-ului, vei lua legătura cu învățătoarea/ învățătorul/profesorul diriginte și cu părintele copilului/copiilor care i-a făcut rău/i-au făcut rău copilului tău. În cazul în care problema nu dă semne să-și găsească rezolvare, poate fi nevoie să te adresezi, la un moment dat, conducerii școlii 

Probleme de socializare la joacă

Jocul este una dintre cele mai inspirate modalități pentru ca un copil să învețe, incluzând aici și deprinderea de abilități sociale. Pe măsură ce înaintează în vârsă, nu va mai dori să se joace doar singur, ci va accepta și alți copii în preajma sa, iar cu ajutorul interacțiunilor cu aceștia va începe să se familiarizeze cu reguli sociale cum ar fi, de exemplu, să-și aștepte rândul sau să împartă. În același timp, activitățile ludice îi învață pe cei mici să deprindă autocontrolul, să învețe să negocieze și să rezolve probleme.

Deprinzând asemenea abilități, copilul ar trebui să înceapă să lege prietenii. Când nu se va întâmpla așa și vei observa la el anumite atitudini/comportamente îngrijorătoare, există posibilitatea să se confrunte cu probleme de socializare.

Printre semnele menite să-ți arate că ar putea exista probleme de socializare la copii se află:

• Nu așteaptă niciodată să-i vină rândul
• Nu vrea să împartă
• Trece brusc de la o activitate ludică la alta
• Nu este atent la partenerul/partenerii săi de joacă, pare că se află „în lumea sa”
• Devine furios când pierde vreun joc
• Nu poate descifra expresiile faciale ale partenerului/ale partenerilor de joacă 
• Preferă să stea departe de conversațiile din timpul jocurilor
• Insistă să se joace singur
• Își întrerupe frecvent partenerul/partenerii de joacă
• Preferă să aibă și un adult în preajmă când se joacă
• Îi este greu să-și facă prieteni la locurile de joacă
• Nu este preocupat în a-și menține prieteniile 
• Nu răspunde întrebărilor ce îi pot fi adresate când se află la joacă 

Sursă poză: istockphoto.com

Poți să reduci din riscul ca micuțul tău să treacă prin probleme de socializare la joacă dacă:

• Îl vei ajuta să devină empatic- Odată ce va începe să înțeleagă mai bine cum se simt ceilalți se va simți mai conectat cu ei și va fi mai deschis să-și construiască relații sociale. Ceea ce poți face este să-ți pui copilul în diverse situații sau să îi propui anumite „scenarii”. Spre exemplu, îl poți întreba cum s-ar simți el în anumite cazuri, antrenează-l să aibă răbdare să-i asculte pe ceilalți sau arată-i cât de important este să-i ajute pe cei care au nevoie (de pildă, mergeți să faceți acțiuni de voluntariat)
• Implică-l în jocuri de rol- Aceste jocuri sunt utile pentru a încerca să-l ții pe copil cât mai departe de problemele de socializare. Fie că vă veți folosi de jucării, fie că veți interpreta chiar voi diverse roluri, datorită lor copilului îi va fi mai la îndemână să deprindă abilități precum: să învețe să împartă, să descifreze treptat limbajul nonverbal, să se obișnuiască să mențină contactul vizual, să poarte o conversație etc.

Probleme de socializare cu rudele

În afară de interacțiunile cu părinții, copilul va face primii pași spre socializare și cu ajutorul fraților sau surorilor. Aceștia le vor fi și ei modele în privința familiarizării cu regulile, cu comportamentele de care este nevoie în cadrul relațiilor sociale. Datorită relaționării cu frații sau cu surorile mai mari unui copil îi va fi mai simplu să interacționeze și cu alți membri ai familiei, cu alți copii, dar și cu adulți pe care nu-i cunoaște. 

În cazul în care vor interveni probleme de socializare cu rudele, îți poți da seama că lucrurile nu stau așa cum ar trebui după comportamente precum sunt și cele de mai jos:

• Copilul este mereu tăcut la reuniunile de familie
• Sesizezi că îi este foarte greu să poarte o conversație cu rudele pe care nu le cunoaște bine
• Preferă să stea retras când au loc reuniuni de familie
• Își face multe griji în legătură cu faptul că va trebui să fie în preajma rudelor cu care nu este obișnuit
• Se simte copleșit dacă trebuie să petreacă timp alături de rude cu care nu este familiarizat
• Întrucât este cuprins de anxietate în preajma persoanelor necunoscute va surveni un tantrum când nici nu te-ai aștepta
• Vorbește foarte puțin sau foarte încet, aproape în șoaptă, cu alte rude în afara celor pe care le știe bine
• Dacă vreuna dintre rude se apropie de el să-l îmbrățișeze, alege să fugă 
• Dacă un copil are probleme de socializare, în situația în care o rudă se apropie de el să-i vorbească, va prefera să-i întoarcă spatele sau se va ascunde în spatele tău (dacă este vorba de un copil mic)

Ceea ce ai putea face pentru a evita, pe cât posibil, ca și copilul tău să aibă dificultăți în a socializa cu diferiți membri ai familiei, este să organizezi cât mai des reuniuni de familie sau să mergeți la ele încă de când acesta are vârstă fragedă. Procedând așa, va deveni mai sociabil și nu va mai alege să se izoleze în contextele în care ar trebui să întâlnească numeroase persoane.

De asemenea, pentru a avea un copil ce nu are probleme de socializare cu rudele, obișnuiește-l să ia masa alături de toți ai casei. De pildă, o cină în familie va fi binevenită pentru că va fi pus în situația de a vedea cum comunică alte persoane, va fi mai motivat să comunice și el, va învăța să pună întrebări, să asculte și să împartă.

Probleme de socializare cu necunoscuții

Deși anxietatea față de persoanele străine este mai intensă în jurul vârstei de 1 an, ea se poate menține și în momentul în care copilul se va desprinde mai mult de mediul cu care este familiarizat. Spre exemplu, mersul la grădiniță poate să-i amplifice această frică dar, pe măsură ce se va obișnui cu colectivitatea, ar trebui să se diminueze și până la urmă să dispară. În cazul în care nu se întâmplă așa, gândește-te că este posibil să fie vorba despre probleme de socializare cu necunoscuții, care sunt însoțite de oricare dintre aceste manifestări:

• Copilul se întristează brusc sau va plânge dacă va fi lăsat în preajma persoanelor necunoscute
• Va refuza orice fel de apropiere de persoana pe care nu o cunoaște și va evita contactul vizual cu aceasta
• Este foarte tăcut și refuză să stea de vorbă
• Dacă este întrebat ceva, se rușinează și nu este capabil nici să articuleze sau vorbește în șoaptă
• Fuge să se ascundă
• Poate deveni furios și poate avea o criză emoțională
• Dacă va accepta să se joace în compania unui străin va insista să fie însoțit permanent de o persoană cu care este foarte bine familiarizat
• Tinde să evite orice situație în care ar trebui să se afle și alături de persoane străine (de exemplu, va refuza să meargă într-o excursie organizată de școala în care învață)
• Un copil mai mare își va face mereu griji când va trebui să vină în contact cu o persoană necunoscută, temându-se că va fi umilit de aceasta sau că se va face de râs

Pentru a încerca să previi probleme de socializare care țin de venirea în contact a copilului tău cu persoane străine ai putea să realizezi și demersuri precum sunt cele de mai jos:

• Discută conceptul de „străin”- Poți începe să demarezi o asemenea discuție când copilul are în jur de 4 ani. Spune-i că un străin este cineva pe care nu îl cunoaște, că nu înseamnă că persoana respectivă este rea și că îi va face vreun rău
• Vino cu exemple de persoane străine care l-ar putea ajuta- Spre exemplu, învață-l că nu trebuie să-i fie rușine să apeleze, când are nevoie, la ajutorul unor persoane străine: un polițist, agentul de pază de la un magazin, portarul de la școală, un vânzător etc. Nu uita să-i dai și explicații legate de cum ar putea să le identifice (de pildă, spune-i că agentul de pază de la magazin poartă o uniformă diferită de hainele pe care le au vânzătorii)
• Asigură-l că este în regulă să salute o persoană străină și că trebuie să aibă curajul să spună, dacă va fi cazul: „Nu am voie să vorbesc cu persoanele străine”
• Evită să faci afirmații negative legate de străini- Pentru a evita să-l sperii și să-i alimentezi problemele de socializare pe care le are deja cu necunoscuții, străduiește-te să nu vii în fața sa cu afirmații de tipul: „Ar putea să te ia de lângă mine!” sau „Te poate duce undeva unde nu te-aș mai putea găsi” 

Sursă poză: istockphoto.com

Cum rezolvi problemele de socializare la copii 

Există numeroase modalități prin care poți să acționezi pentru a încerca să previi problemele de socializare ale copilului sau să le ameliorezi dacă acestea există. Pentru a-ți fi mai ușor să te mobilizezi în acest scop, inspiră-te și din următoarele exemple:

• Ajută-l să învețe din situații concrete- De pildă, folosește-te de filmulețe, de emisiuni, de cărți sau pur și simplu de o situație din viața de zi cu zi pentru a observa anumite contexte sociale. Discută-le cu copilul și atrage-i atenția asupra limbajului nonverbal, asupra modului în care persoanele implicate relaționează, asupra conversațiilor purtate etc.
• Implică-l în jocuri de rol- Aceste jocuri sunt o soluție binevenită pentru a preveni problemele de socializare la copii întrucât îi vor stimula să învețe cum să se descurce în situații sociale reale. Încercați să faceți dialoguri, să purtați conversații, spune-i că trebuie să-și aștepte rândul până când va lua cuvântul, că nu trebuie să-și întrerupă interlocutorul etc.
• Mergi cu copilul la reuniuni de familie- Dacă vei face acest demers încă de când copilul are o vârstă fragedă, acesta va avea șanse mai mari să se simtă confortabil și într-un grup, învățând să se adapteze la o nouă situație socială și să nu se simtă stingher când se află alături de persoane pe care nu le cunoaște suficient sau pe care nu le cunoaște deloc
• Provoacă-l să aibă contacte sociale- Spre exemplu, mergeți cât mai des în parc, la locurile de joacă pentru a veni în contact nu doar cu copii de vârsta lui, ci și cu copii mai mari și cu persoane adulte. În acest fel, va putea învăța să accepte în preajma sa și persoane străine și va învăța cum să lege prietenii
• Învață-l să-și aștepte rândul- O abilitate care îi este necesară copilului pentru a se adapta situațiilor sociale este să aibă răbdare să-și aștepte rândul. De aceea, este indicat să-l implici de mic în activități care să-l ajute în acest sens. Spre exemplu, jocurile ce presupun aruncarea unui zar de fiecare dintre participanți sunt binevenite
• Implică-l în activități care să implice lucrul în echipă- Pentru a-i fi mai la îndemână să socializeze cu colegii de la grădiniță sau de la școală îi va prinde bine să vadă cum este să cooperezi cu ceilalți, să lucrezi în echipă. Spre exemplu, realizarea unui puzzle complex, a unor obiecte handmade sau stabilirea unui meniu al cinelor în familie pentru o săptămână sunt utile în acest scop 

În același timp, problemele de socializare ale unui copil se pot diminua treptat dacă se optează pentru implicarea în grupuri de socializare și dezvoltare personală. Destinate preșcolarilor, școlarilor sau adolescenților, acestea sunt coordonate de psihoterapeuți și pot ajuta copiii întrucât:

• Îi stimulează să-și dezvolte competențe emoționale (cum ar fi diminuarea timidității, a atitudinilor agresive față de ceilalți, dezvoltarea empatiei, dezvoltarea abilității de a lucra în echipă etc.)
• Promovează dezvoltarea abilităților cognitive (precum abilitatea de a găsi soluții pentru a rezolva probleme)
• Le stimulează creativitatea și spontaneitatea
• Îi învață să se înțeleagă mai mult pe sine
• Îi determină să dobândească mai multă încredere în sine

În cadrul grupurilor de socializare și dezvoltare personală, copilul tău va avea ocazia să întâlnească alți copii, va putea să socializeze mai mult participând la diferite ateliere (ca de exemplu ateliere de modelaj, de pictură, de realizarea de obiecte handmade etc), dansând, ascultând povești, vizionând piese de teatru sau fiind implicat în realizarea lor.

Nu în ultimul rând, problemele de socializare la copii pot fi gestionate cu sprijinul unui psiholog. Ședințele individuale la un psiholog îi pot fi deosebit de utile copilului tău deoarece:

• Îi vor ușura demersul de a se implica în relații sociale
• Îl vor motiva să-și facă prieteni și să-și mențină o prietenie
• Îl vor determina să reacționeze corespunzător în relațiile sociale cu copiii de vârsta lui, cu cei mai mari, cu adulți pe care nu îi cunoaște
• Îl vor sprijini în a deveni mai conștient de necesitatea respectării anumitor reguli sociale și a deprinde anumite abilități (de pildă, să aștepte să-i vină rândul într-o conversație, să nu-și întrerupă interlocutorul, să aibă contact vizual etc.)
• Îl vor ajuta să-și descopere anumite frici și să le înfrunte

Sursă poză: istockphoto.com

Indiferent de vârsta copilului tău, ține permanent cont de acest fapt: problemele de socializare nu trebuie ignorate, în condițiile în care pot conduce și la alte probleme, ce vor interfera cu dezvoltarea sa emoțională și socială. Printre acestea se află:

• Imposibilitatea de a se adapta situațiilor sociale
• Dificultatea de a-și face prieteni și de a păstra o prietenie
• Dificultatea de a avea relații normale cu colegii de școală, de a coopera cu aceștia
• Dificultatea de a comunica și cu persoane străine
• Dificultăți în a înțelege glumele sau limbajul figurat când se află în situații din viața de zi cu zi, când citește o carte, când urmărește o emisiune la televizor sau când ascultă o poveste
• Incapacitatea de a trece peste eșec

Surse: anxioustoddlers.com, babycenter.com, brainbalancecenters.com, childdevelopment.com.au, childdevelopmentinfo.com, choosingtherapy.com, education.abc.net.au, la-psiholog.ro, manhattanpsychologygroup.com, mindcare.ro, psychologies.ro, raisingchildren.net.au, sciencedirect.com, standfordchildrens.org, understood.org, wsj.com, yearforchange.com, youngminds.org.uk

Sursă poză principală: istockphoto.com