Copiii se nasc cu mecanism de achizitie a limbajului (LAD - Language Acquisition Device), o reprezentare gramaticala ce se afla la baza tuturor limbilor. LAD permite copiilor sa-si dezvolte limbajul de timpuriu si rapid. Pe de alta parte, copiii pot comunica cu adultii prin schimbul de priviri care se transforma in comportament preverbal de comunicare. Comportamentul preverbal sta la baza comportamentului lingvistic. Sunetele pe care le scot la 6-7 luni se concretizeaza mai tarziu in cuvinte.
La 3 ani, un copil se exprima suficient de bine pentru a se face inteles. Intre 3 si 6 ani, vocabularul pasiv (cel inteles) se apropie de cel activ (folosit) ca valoare de comunicare. Dezvoltandu-se concomitent cu gandirea, limbajul prescolarului se imbogateste foarte mult devenind un instrument activ in relationare. "De ce?", "cum?", "pentru ce" exprima cel mai bine curiozitatea si dorinta de comunicare a copilului si il ajuta sa-si imbogateasca vocabularul. Este totodata varsta cuvintelor triviale, a caror insemnatate nu o cunoaste, dar pe care nu se sfieste sa le foloseasca ori de cate ori are ocazia. Important este sa nu-l certi si sa nu-l incurajezi sa utilizeze termenii grosolani.
"Perioada trei - sase ani, denumita si perioada prescolara, reprezinta o etapa de intensa dezvoltare psihica, in care se produce nuantarea si dezvoltarea exprimarii verbale. Copiii achizitioneaza in medie 50 de cuvinte noi pe luna, incep sa se exprime in propozitii din ce in ce mai complexe, dezvoltandu-se cerinta interna de a folosi cuvinte noi sau creatii verbale. In jocurile lor folosesc cuvinte inventate (limba zanelor, a spiridusilor, a robotilor), pe care le "traduc" doar celor care participa la joc. Este perioada "De ce - urilor?", incepand cu trei - patru ani, in functie de caracteristicile individuale ale fiecarui copil", considera psiholog psihoterapeut Magda Luta.
Dezvoltarea cognitiva (capacitatea de a recunoaste), dezvoltarea capacitatii de a discrimina si intelege vorbirea pe care o aude de la ceilalti si dezvoltarea abilitatii de a produce sunete care corespund vorbirii adultilor sunt importante in egala masura pentru deprinderea limbajului.
In aceasta perioada, se dezvolta latura fonetica a limbajului, desi pronuntia nu este inca exacta. Pot avea loc substituiri („zoc" in loc de „joc") inversiuni de sunete („prentu" in loc de „pentru"). Cu toate acestea, la inceperea scolii, copiii vor pronunta aproape toate sunetele, erorile fiind din ce in ce mai rare.
Volumul vocabularului creste de la 700 - 800 de cuvinte la 3 ani la 1.000 de cuvinte la 4 ani, pana la 2.500 de cuvinte la 6 ani. Ceea ce ii permite sa comunice usor in activitatea de zi cu zi. De asemenea, este varsta la care vocabularul activ creste preponderent fata de cel pasiv. Pana spre varsta de 5 ani se dezvolta si limbajul intern sau interior, asa numita vorbire cu sine si pentru sine, vorbire in gand.
Dezvoltarea limbajului presupune dezvoltarea celor mai importante functii ale sale: functia de comunicare, de fixare a experientei cognitive si de organizare a activitatii.
Intarzieri in dezvoltarea limbajului copilului de 3-6 ani
Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, iar limbajul nu face exceptie. Unii copii se exprima usor, altii, cu greutate. Este vital pentru parinti sa descopere daca in spatele intarzierilor se afla o deficienra a limbajului sau doar o "mostenire" de la parinti. Desi intelege tot, copilul nu vorbeste sau are deficiente de pronuntie. Pe masura ce creste, greselile se remediaza de la sine. Daca insa persista, trebuie sa apelati la ajutorul logopedului.
Buza de iepure (defect anatomic al mandibulei), dispunerea incorecta a dintisorilor, lipsa contactului vizual sau absenta stimularii lingvistice sunt principalele cauze ale tulburarilor de limbaj. Altele sunt cauzate de deficiente neurologice, iar recuperarea necesita interventie logopedica.
Autismul, carentele emotionale sau intarzierile in dezvoltarea intelectuala pot genera si ele deficiente de vorbire (limbajul expresiv) sau intelegere (limpabul receptiv). Copiii frustrati sau abuzati emotional pot prezenta logonevroze (balbisme). Orice tulburare de limbaj trebuie tratata cu maxima seriozitate pentru a evita complicatii sau traume.
"Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare inclusiv al limbajului. Ce putem face este sa observam modul in care copilul pronunta, articuleaza, emite sunetele. Sa observam debitul si ritmul vorbirii. Sa avem in vedere situatiile in care copilul intampina dificultati. Sunt multe intarzieri care se datoreaza ritmului de dezvoltare a copilului si dispar o data cu varsta, alteori tulburarile au o cauza fiziologica sau apar urmare a tendintei copilului de a modela, de a imita o persoana apropiata (copil sau adult) care se confrunta cu aceeasi problema sau un personaj din filmele preferate", completeaza psihologul Magda Luta.
Cum pot parintii sa dezvolte limbajul copiilor?
Limbajul include, pe langa vorbire si ascultare, citirea si scrierea, care se deprind in primii ani de scoala. Distingerea sunetelor din silabele cuvintelor reprezinta primul pas spre insusirea scrisului si cititului. In clasa pregatitoare si clasa I, dascalul este cel care ii dezvolta scolarului auzul fonematic si functiile aparatului fonator. Dar si parintii pot contribui la dezvoltarea limbajului printr-o comunicare atenta cu cel mic si pronuntia clara si corecta a cuvintelor, dar si invatarea si scrierea alfabetului.
De fapt, dezvoltarea limbajului depinde in mare masura de interactiunea permanenta dintre copil si adulti, mama purtand un rol esential. Lipsa unei educatii echilibrate si a atentiei acordate copilului restrang stimularea verbala a acestuia, iar copilul va fi privat de elementele fonetice si afective care contribuie la imbogatirea vocabularului. Astfel de situatii se intalnesc, cu precadere, in familiile dezorganizate sau in care cearta este la ordinea zilei.
"Ca parinti, este important sa-i oferim copilului nostru un model de exprimare corecta. Evitati sa repetati felul in care pronunta copilul. Chiar daca este dragalas pronuntand sunetele in felul lui, cand se va apropia de varsta de 6 ani si va fi necesar sa se adapteze la mediul scoalar, ii va fi cu atat mai greu sa se integreze, cu cat intampina dificultati la nivelul limbajului. Copiii au nevoie de modele. Ei invata de la ceilalti, iar daca dintr-un motiv sau altul nu beneficiaza de un mediu favorabil dezvoltarii, riscurile sa dezvolte tulburari de limbaj sunt mult mai mari", avertizeaza psihologul Magda Luta.
Cat de importanta este comunicarea parinte - copil? Sfaturi pentru parinti
"Comunicarea verbala in copilarie este foarte importanta, punandu-si amprenta asupra dezvoltarii psihice ulterioare, influentand ansamblul capacitatilor sociale si chiar insusirile personalitatii individului. Inca din perioada postnatala probabil obisnuiati sa-i vorbiti copilului. Va amintiti felul in care ii vorbeati? Ce tonalitate, ritm, intensitate a vocii? Ce stare aveati? Atunci poate era mai simplu, deoarece copilul doar asculta. Acum poate ca pune prea multe intrebari sau nu este atent, insa poate sa isi exprime nevoile si dorintele...Cum puteti aduce in prezent starea de calm, relaxare, incredere pe care o aveati atunci? Incercati luandu-l in brate, privindul-l in ochi, de la nivelul lui, in timp ce-i vorbiti, folosind constructii si cuvinte pe intelesul copilului, intrand in jocurile lui... Insuflati-i incredere ca va depasi dificultatile cu care se confrunta. Priviti-l cu aceeasi dragoste cu care il priveati in perioada in care invata sa mearga si uneori mai cadea. Fiti alaturi de el pentru a-l sustine", concluzioneaza psiholog psihoterapeut Magda Luta.
Recomandari pentru parinti in stimularea lingvistica a copilului:
- Vorbiti cat mai mult cu copilul, chiar din primele clipe, chiar daca nu va poate raspunde;
- Explicati-i fiecare actiune pe care o intreprideti, cu fraze scurte ca sa va poata urmari si repetati cuvintele ca sa le poata inmagazina;
- Daca se intampla sa folositi cuvinte complicate, aveti grija sa i le explicati;
- Oferiti-i jucarii de culori si forme diferite care produc sunete diverse, pe care sa i le prezentati - ii imbogatiti astfel limbajul;
Daca observati dificultati de pronuntie, ritm sau emisie ori copilul vorbeste in soapta sau se balbaie apelati la un specialist. Diagnosticul poate fi pus doar de o persoana avizata: un neuropsihiatru, un specialist in audiometrie infantila, un pediatru sau un logoped.
Sursa:
"Psihologia copilului" de Mihaela Gaisteanu
"Mama si copilul" de Emil si Herta Capraru
"Psihologia dezvoltarii copilului" de Catalin Luca
"Ghid de bune practici pentru educatia copiilor intre 3 - 6/7 ani"