Scrisoarea unei învățătoare, în pragul Evaluării Naționale: „Spuneți-le că îi iubiți indiferent de rezultate”

În pragul examenelor de Evaluare Națională, o învățătoare a impresionat întreaga țară, emoționând părinții copiilor ce urmează să treacă prin această etapă cu o scrisoare în care le oferă câteva sfaturi pentru perioada ce urmează.

Părinții elevilor ce se pregătesc de Evaluarea Națională, în clasele a II-a și a IV-a au primit virtual o scrisoare, devenită virală, de la o învățătoare. Gândurile cadrului didactic au ajuns rapid pe rețelele de socializare. Teodora Toșa îndeamnă toți părinții să își susțină copiii indiferent de rezultatele pe care le obțin la examen.

„Este doar o evaluare… Sunt făcuți pentru lucruri mult mai mari în viață”

Scrisoarea învățătoarei adresată părinților este menită să ajute adulții în această perioadă dificilă să nu distrugă celor mici încrederea în ei, stima de sine, chiar dacă obțin o notă mai mică.

„Examenul de Evaluare Națională și perioada evaluărilor vor începe în curând. Știu că toți aveți emoții în legătură cu copiii voștri, întrucât cu toții vă doriți ca aceștia să se descurce cât mai bine.Dar vă rog să vă amintiți că printre elevii care vor da evaluarea există un artist care nu are nevoie să înțeleagă matematica.Există un antreprenor căruia nu îi pasă de istorie sau limba engleză.

Există un muzician ale cărui note la științe nu vor conta în viitor. Există un sportiv ale cărui abilități fizice sunt mult mai importante decât geografia.În cazul în care copilul vostru va obține rezultate excelente, e grozav. Dar în cazul în care fiica sau fiul dumneavoastră nu va obține numai rezultate de top vă rog să nu le distrugeți încrederea în sine sau demnitatea. Spuneți-le că este în regulă. Este doar o evaluare. Sunt făcuți pentru lucruri mult mai mari în viață.

Spuneți-le că indiferent cât de mari sau de mici vor fi rezultatele îi iubiți și că nu îi veți judeca pentru ele.Vă rog, faceți asta, și când o veți face, priviți-vă copiii cucerind lumea. O evaluare sau un rezultat mic nu le va curma visele și nici talentele.Și, vă rog, nu cred că medicii și IT-știi sunt singurii oameni fericiți din lume. Cu calde salutări”, sunt gândurile transpuse în scrisoarea semnată de învățătoarea Teodora Toșa.

Scrisoarea unei mamei din Târgoviște către o profesoară: „Asta e răzbunare. Nu e cel mai bun la matematică, dar e copilul

„Nu mă considera un dușman, ci un aliat. Și nu uita un lucru: eu singură nu voi reuși niciodată să-ți educ copilul, dacă nu am tot sprijinul tău”

Nu numai Teodora Toșa a adresat o scrisoare copiilor și părinților, ci și Mihaela Codrean, învățătoare în Satu Mare, ale căror gânduri exprimate în rânduri au devenit virale în online. Aceasta subliniază faptul că învățătorul nu este un subaltern al părinților și nu trebuie să fie împroșcat cu noroi, batjocorit sau jignit în fața altor cadre didactice sau altor părinți.

„Scrisoarea unei învățătoare către părinții copiilor din clasă…din orice clasă! Din nou nu pot să tac. Nu am fost atacată direct (nici nu se putea, sunt în pauză încă). Am auzit doar voci, ale diferitelor persoane, vorbind despre cadre didactice. Știți cum? Cu dușmănie, cu revoltă, cu ură în glas și în privire. Și nu, nu mai pot să tac.

Deci scriu smile emoticon Părinte drag, tu poate nu realizezi câtă munca am depus eu până am primit o diplomă. O diplomă care să spună că sunt capabilă să îți educ copilul. Nu știi că mă trezeam cu noaptea în cap pentru a termina un proiect de lecție, nu știi câte ore am fost asistată, criticată, șlefuită de dascălii mei la practică, nu știi că aveam zile când abia mă târam spre casă, obosită și flămândă, nu știi de weekenduri întregi în care decupam, pictam, confecționam materiale, până nu îmi simțeam degetele…sau spatele, sau sufletul.

Dar anii grei au trecut și am obținut diploma. Și, lângă numele meu apare un frumos cuvânt, visat și râvnit: învățătoare… Dar anii de muncă nu s-au terminat. Și, părinte drag, chiar dacă poate pare greu de crezut, eu îți iubesc copilul. Pe fiecare dintre ei, din clasa mea, din școala mea, din jurul meu. Și îmi iubesc munca. Chiar dacă am avut tentative de a o schimba. Meseria de învățător, de dascăl, rămâne în sufletul meu, indiferent ce îmi vă fi dat să mai trăiesc.

Acestea fiind zise, te rog TE ROG respecta-mă. Nu mă vorbi de rău, mai ales nu în prezența copilului tău. Nu îmi spune, cu reproș în glas, că fratele băiatului tău reușea să facă exerciții cu înmulțiri mai dificile în clasa a treia, decât fac eu cu copilul tău acum. Tu nu știi, dar programa s-a schimbat între timp. Și, ca mama îți spun, fiecare copil e unic.

Nu mă considera un dușman, ci un aliat. Și nu uita un lucru: eu singură nu voi reuși niciodată să-ți educ copilul, dacă nu am tot sprijinul tău, dacă tu nu continui acasă munca pe care o fac eu la clasă. Întreabă-ți copilul ce teme are. Pune-l să citească în plus. Ascultă ce are de spus. Și, mai ales, nu aștepta din partea mea să fac minuni. Sunt doar un om. Greșesc și eu, știu. Nu mă superi dacă îmi spui că am greșit, ci mă rănește tonul tău și atitudinea ta.

Nu suntem șef și subaltern, tu și eu, ci o echipă. Iar câștigătorul va fi copilul tău. Îți mulțumesc dacă ai avut răbdarea să citești tot. Și îți mulțumesc de o mie de ori mai mult dacă vei ține cont de ce ai citit, înainte de a adresa cuvinte jignitoare la adresa colegilor mei, dascălii de pretutindeni”

Cu siguranță dascălii sunt formatori de minți sclipitoare și suflete binevoitoare și merită tot respectul și aprecierea noastră, mai ales când oferă sfaturi atât de înțelepte și demne de urmat!