Știința confirmă: oamenii cu suflet bun sunt și cei mai inteligenți

Primul aspect asupra cărora atrag atenția experții în neuroștiințe este următorul: persoanele care sunt bune sunt cele capabile să se gândească și la cei din jur, nu numai la ele însele. Empatia reprezintă, prin urmare, unul dintre semnele unui IQ ridicat, sunt de părere specialiștii. Practic, persoanele bune sunt cele care știu ce înseamnă sacrificiul personal, care aleg să-și dedice timpul, efortul și banii pentru ca și ceilalți să aibă parte de lucruri bune, pentru ca lumea în ansamblul ei să devină un loc mai bun.

De cealaltă parte, persoanele care nu au un nivel ridicat al inteligenței sunt mai puțin tolerante față de ceilalți, mai egoiste. De pildă, un studiu canadian a ajuns la concluzia că persoanele rasiste sau cu tot felul de prejudecăți au un IQ mai scăzut decât al celor care sunt mai deschise în a-i accepta și pe cei care sunt diferiți.
Acest fenomen este legat, spun cei care au realizat studiul menționat, de capacitatea de adaptare, mai ridicată în rândul persoanelor mai inteligente, ce reușesc să-și învingă mai ușor teama de schimbare și să se „plieze” la numeroasele schimbări.

Oamenii de știință au constatat și următorul lucru: persoanele inteligente sunt mai capabile să coopereze, să lucreze în echipă. Un studiu publicat în „Journal of Political Economy” a apelat la mai mulți voluntari care au fost implicați în jocuri de tip economic, obținând beneficii mai ales în urma cooperării. Ei au fost urmăriți pentru a se vedea cum relaționau unii cu alții. Dacă inițial s-a crezut că anumite valori sau frica de a nu fi criticați i-au determinat pe o parte dintre ei să fie buni cu ceilalți, să fie amabili și deschiși, s-a demonstrat că de fapt persoanele respective aveau un IQ mai ridicat decât al acelora care nu au fost politicoase și nici generoase. Cu alte cuvinte, coordonatorii studiului au sesizat că persoanele mai inteligente au înțeles din start că a fi mai buni cu ceilalți, a coopera, va aduce beneficii pe termen lung pentru toată lumea.

În ultimele decenii, se vorbește însă tot mai mult și de importanța inteligenței emoționale, care determină și ea modul în care o persoană va ști să fie generoasă cu ceilalți, să nu fie arogantă, să ia în calcul și sentimentele celor din jur și chiar să se adapteze multitudinii de schimbări. În aceste condiții, se urmărește cultivarea acestui tip de inteligență încă din perioada copilăriei.

De exemplu, Danemarca a devenit vestită pentru faptul că îi învață pe copii să fie empatici prin intermediul orelor de empatie de la școală. Acestea, denumite “Klassens tid”, le sunt dedicate copiilor cu vârste cuprinse între 6 și 16 ani și le oferă posibilitatea să discute diferite probleme, chiar probleme personale și, alături de cadrele didactice și colegi, să găsească împreună soluții în vederea rezolvării lor. Totul se bazează pe ascultarea activă, pe înțelegerea pe care și-o dăruiesc reciproc.

Pornind de la cultivarea empatiei, în învățământul danez se pune accentul pe cooperarea dintre copii în ceea ce privește acumularea de cunoștințe și realizarea de progrese. Spre exemplu, cei care sunt talentați la matematică le împărtășesc și celorlalți din cunoștințele lor, astfel încât toată lumea să aibă de câștigat. Astfel, cel care îi explică și altuia din ceea ce știe va exersa el mai mult și va descoperi noi modalități de a se face înțeles de celălalt, va învăța cum să se pună în pielea celuilalt, iar cel care va primi sprijin va avea șansa la progrese mai eficiente, spun psihologii.

Surse: creativehealthyfamily.com, inc.com, morningfuture.com