”- Mami, cât de cuminte trebuie să fiu ca să îmi aducă Moș Crăciun și mie un telefon? De ce Moș Crăciun i-a adus lui Alex un iPhone și mie doar o jucărie?”
Aceasta a fost discuția dificilă care s-a stârnit acum un an. Nu o reproduc cuvânt cu cuvânt, încerc doar să vă fac atenți, dragi părinți, la o chestiune crăciunească extrem de sensibilă: copiii se laudă cu ce primesc de Crăciun. Chiar și când sunt foarte micuți. Își spun unul altuia totul. Și oricât de mult ne-am strădui să îi educă să nu facă astfel de comparații, ei tot vor face. Și, deși ne dorim să păstrăm spiritul Crăciunului cât mai magic pentru copii, să le alimentăm imaginația cu existența lui Moș Crăciun, trebuie să punem și o limită bugetului pe care acest personaj mitic îl are pentru fiecare copil. Altfel, ce va înțelege copilul a cărui familie nu își permite să îi ia o bicicletă, un joc video sau un telefon? Că Moș Crăciun discriminează și că dacă ești un copil dintr-o familie înstărită vei primi un cadou mai scump?
Moș Crăciun nu ia cadouri scumpe!
Moș Crăciun este un simbol al acestei sărbători și nu trebuie să discrimineze, cel puțin nu la un nivel atât de evident. Întrebarea Anyei mi se pare cât se poate de elocventă, care ar trebui să fie gradul de cumințenie al unui copil să ajungă Moșul să îi ia un cadou de 1000 de euro? Eu cred că trebuie ca toți părinții din lume să aibă un buget aproximativ pentru cadoul pe care Moș Crăciun îl oferă copilului lui. Iar bicicleta, telefonul, jocul video, cadourile acestea pe care părinții mai înstăriți își permit să le ofere copiilor lor, să fie oferite din partea părinților. Să aprecieze efortul părinților și să înțeleagă că un cadou nu vine chiar din magie, ci prin efortul părinților care se străduiesc să îi ofere tot ce are nevoie. Este normal ca un copilaș să înțeleagă că există diferențe de bunăstare între familii, că părinții lui Alex își permit să îi ia un cadou mai scump. Dar cum va înțelege de ce Moșu', care este magic, nu îi poate aduce și cadoul scump pe care l-a pus pe listă? Că doar magia și puterile lui depășesc limitele financiare, nu-i așa?
Ei bine, aici intervine puterea părinților și a modului în care ne educăm copiii. Sunt de acord ca în scrisoarea către Moș Crăciun copilul să își expună toate dorințele lui. Pe de altă parte, trebuie să îl învățăm ca acolo să pună mai multe opțiuni pentru că Moșul aduce un singur cadou. Și îl alegem pe cel normal ca și buget. Cel scump îl va primi de la părinții lui. Eu îi iau cadourile scumpe atunci când trebuie și are nevoie de ele. De Crăciun cadoul nu se valorizează, cadoul trebuie să fie simbolic, oferit cu dragoste, original și potrivit celui care îl primește. Dragi părinți, copiii de azi sunt adulții de mâine. Cadourile de azi vor deveni normalul de mâine al viitorilor adulți. Limitele puse de noi sunt cele care oferi copiilor noștri simțul realității. Pentru că Moș Crăciun nu va mai fi acolo să îi ia un iPhone când va termina facultatea. Și nici noi, părinții nu ar trebui! Aceasta este lecția pe care trebuie să și-o însușească: toate dorințele materiale se împlinesc prin muncă, nu prin magie.