- Efectele absenței părintești asupra copilului mic
- În absența părinților, copilul prezintă dezechilibre emoționale.
- Probleme comportamentale determinate de absența părinților
- Absența părintelui afectează dezvoltarea cognitivă a copilului
- Copilul cu părinți absenți are un grad mare de anxietate
- Performanțele academice sunt mai scăzute la copiii cu părinți absenți
- Copiii fără părinți în preajmă au comportamente de risc
Sunt multe lucruri peste care poate trece un copil. Dificultățile materiale, sentimentele de revoltă sau frustrare, faptul de a se simți câteodată singur și neînțeles, chiar și faptul că nu are parte de cei mai potriviți părinți, toate acestea pot fi, într-un fel sau altul, depășite. Dar absența părintelui nu poate fi cu adevărat depășită niciodată. Și nu este vorba doar de absența permanentă, determinată de abandon sau de moartea părintelui, ci și de lipsa temporară a părinților din viața copilului, din variate motive. Studiile au atras de nenumărate ori atenția asupra efectelor negative pe care le resimt copiii cu părinți plecați la muncă, în străinătate. Deși toți încearcă să ofere copilului o viață mai bună, anii de absență nu vor putea fi compensați niciodată și vor lăsa urme de neșters în sufletul acestuia. Divorțul îi afectează pe foarte mulți copii într-o manieră mult mai dureroasă și mai profundă decât am crede. Copilul visează zi de zi că își va vedea din nou părinții împreună și poate rămâne blocat emoțional la vârsta când familia lui s-a destrămat. Efectele absenței părintești sunt dramatice și, adesea , ireparabile.
Efectele absenței părintești asupra copilului mic
În primul an de viață, absența mamei are efecte pe care copilul le va resimți în întreaga lui existență, chiar și după ce va deveni adult. Chiar și dacă nu este permanentă, această absență este resimțită profund, ca un adevărat abandon. Fără prezența constantă a figurii materne, copilul nu va dezvolta niciodată acea bază sigură de care vorbesc psihologii, esențială pentru creșterea sa armonioasă, pentru deschiderea față de lume și față de relații. Când mama este indisponibilă în primele luni de la naștere, fie că este nevoită să lucreze, fie din cauza unei boli sau depresiei, copilul va dezvolta o formă de nesiguranță și dezechilibru interior care îl vor afecta inclusiv în anii maturității.În absența părinților, copilul prezintă dezechilibre emoționale.
Părinții sunt principala sursă de confort și căldură sufletească pentru un copil. Când un părinte sau amândoi lipsesc, întreaga viață emoțională a copilului va fi afectată, chiar dacă i se oferă îngrijire și atenție din partea altor persoaneCopiii care nu îi au pe părinți alături dezvoltă un cumul de sentimente, dominate de senzația de vid interior și de abandon. Teama, insecuritatea, vina, revolta, furia și tristețea, toate se amestecă în sufletul lor, înclinând balanța către o personalitate fragilă, vulnerabilă, uneori chiar marcată de tulburări mai grave, precum dependențele, depresia, nevroza sau problemele comportamentale. Nimic nu poate compensa absența părinților, iar copilul nu se împacă niciodată cu această stare de fapt. În relațiile sale, el va încerca mereu să-și vindece golul, frica și frustrarea, dar acest lucru va dăuna adesea modului în care percepe oamenii și legăturilor cu aceștia. Copilul nu va depăși niciodată, cu adevărat, absența părinților; chiar și în viața de adult, va continua să fie dominat de sentimentul de abandon care i-a marcat primii ani de viață.
Probleme comportamentale determinate de absența părinților
Când un copil sau un adolescent își pierde părinții, acest lucru afectează în mod indirect relațiile sale cu alte persoane. Principala consecință a absenței părintești sunt relațiile problematice și instabile. Copiii pot dezvolta o imagine deformată de sine, considerându-se inferiori altor copii, pot aduna resentimente și se tem mereu că vor fi abandonați de orice persoană semnificativă din viața lor. În unele cazuri, adolescenții privați de prezența părintească, prezintă comportamente de risc și reacții violente. Ca adult, copilul care a crescut fără părinți în preajmă, se va simți întotdeauna nedemn de iubire și va pune mereu la îndoială sentimentele și intențiile celorlalți față de el.Absența părintelui afectează dezvoltarea cognitivă a copilului
Atunci când unul dintre părinți este absent din viața copilului, dezvoltarea cognitivă a acestuia poate fi perturbată, până în punctul în care copilul nu mai poate ține pasul cu colegii săi la școală.
"Aveam note foarte bune la școală în clasele primare și în prima parte a liceului. Problemele au apărut când tatăl meu a plecat la muncă în alt oraș. Am rămas în grija mamei, care se împărțea între slujbă, treburile casei și rolul matern. Înainte, când tata era lângă noi, urmărea îndeaproape evoluția noastră școlară și modul cum ne făceam temele.", își amintește Venuste Munyeshyaka, student la Universitatea din Rwanda.
Legătura dintre violența la adolescent și absența părinților
Un adolescent privat de prezența părintească poate acumula resentimente, care pot duce la manifestări agesive. Părinții sunt cei care îi învață pe copii cum să-și gestioneze emoțiile, cum să-și controleze furia, încă din copilăria timpurie. În absența îndrumării lor, copilul nu deprinde aceste lecții de bază, iar răspunsurile sale la frustrare pot fi nepotrivite.
Copilul cu părinți absenți are un grad mare de anxietate
Atunci când părinții nu sunt lângă el, copilul are frecvent crize de anxietate. Fără părinții care să-i ofere senzația de siguranță și suport, un copil nu dezvoltă acele sentimente de intimitate și apropiere care să-i faciliteze relațiile cu ceilalți și îi percepe adesea ostili și periculoși. Lumea însăși îi apare ca un loc amenințător, iar temerile sale se pot transforma în adevărate fobii, manifestări patologice ce își au rădăcina în anxietatea de separare. Atât anxietatea, cât și hiperactivitatea copilului sunt, cel mai adesea, rezultatul absenței unuia dintre părinți.Performanțele academice sunt mai scăzute la copiii cu părinți absenți
Unul dintre rolurile esențiale ale părinților este cel educațional. Părintele este primul educator și mentor, iar școala vine să completeze învățăturile inițiate de acesta. Când părintele nu este în preajmă, din variate motive, rezultatele academice și comportamentul școlar al copilului pot fi serios afectate. Educatorii și profesorii nu pot oferi copilului acea atenție individualizată pe care i-o dă părintele, nu pot monitoriza toate aspectele educaționale, precum pregătirea temelor pentru acasă, cât de mult învață copilul și ce noțiuni trebuie să-i mai fie explicate. Simplul fapt de a supraveghea felul în care copilul își face lecțiile și de a-i oferi clarificări acolo unde nu se descurcă singur are un impact covârșitor asupra evoluției sale școlare. În plus, copiii sunt mult mai motivați să învețe, pentru că vor să-și facă părinții mândri de ei. Dacă pierd acest factor motivațional, mulți copii și adolescenți înregistrează deteriorări rapide ale situației școlare.Copiii fără părinți în preajmă au comportamente de risc
Mulți adolescenți care au crescut fără supravegherea și îndrumarea părintească pot prezenta comportamente problematice, precum consumul de alcool, fumatul, dependența de droguri sau delincvența juvenilă. În absența părinților, principala influență este exercitată de prieteni și anturaje, care nu sunt întotdeauna cele mai potrivite. Chiar și cercetările au demonstrat că absența părinților este asociată cu un risc mult mai mare de dependențe, precum fumatul sau alcoolul.
Surse: https://youaremom.com; https://www.newtimes.co.rw; https://psiloveyou.xyz