Splina mărită

Informații despre splină

Splina se află localizată sub cutia toracică, în zona superioară stângă a abdomenului, poziționată către spate. Este un organ ce face parte din sistemul limfatic și acționează precum o rețea de filtrare ce apără corpul împotriva infecțiilor. Globulele albe produse în splină absorb bacteriile, țesutul mort și materiile străine, îndepărtându-le din sânge odată cu circulația (este vorba despre limfocite, un tip de globule albe care sunt parte din sistemul imunitar și ajută la prevenirea și combaterea infecțiilor). Splina are de asemenea rolul de a menține sănătatea globulelor albe și roșii și a trombocitelor (acestea ajută la coagularea sângelui), dar și filtrează sângele, îndepărtând celulele anormale.

Mărimea normală a splinei este cât a unui pumn; un medic nu o poate simți de obicei în timpul unei examinări fizice. Însă există anumite afecțiuni care pot conduce la umflarea ei (se mărește de mai multe ori). Deoarece este implicată în multe funcții ale corpului, există o serie de afecțiuni care o pot influența.

Trebuie subliniat faptul că o splină mărită nu constituie întotdeauna un simptom al unei probleme de sănătate, însă de cele mai multe ori înseamnă că nu a reușit să funcționeze corespunzător și a devenit hiperactivă (de exemplu când acționează hiperactiv în îndepărtarea și distrugerea celulelor sanguine), proces desemnat hipersplenism. Acesta apare din mai multe motive, inclusiv în urma unor probleme cu un exces de trombocite sau alte boli ale sângelui.

Cauze pentru splina mărită

O splină mărită poate fi cauzată de: infecții, ciroză și alte boli hepatice, boli ale sângelui caracterizate de celuele anormale ale sângelui (anemie hemolitică), probleme cu sistemul limfatic și alte afecțiuni. Iată în mod concret cele mai frecvent întâlnite cauze: infecții virale (mononucleoză), infecții parazitare (toxoplasmoză, malarie), infecții bacteriene (endocardită-infecție a valvelor cardiace, sifilis), cancer (leucemia-o formă de cancer în care globulele albe înlocuiesc celulele sanguine normale, limfom - o formă de cancer a țesutului limfatic, precum boala lui Hodgkin). Alte cauze pentru o splină mărită: boli inflamatorii (sarcoidoză, lupus și artrită reumatoidă), traumă (leziune rezultată în timpul practicării unui sport de contact), cancer care s-a răspândit în splină (metastază), un chist (un sac necanceros umplut cu lichid), un abces mare (o cavitate plină cu puroi cauzată de o infecție bacteriană), boli infiltrative (boala Gaucher, amiloidoză) sau boala depozitelor de glicogen, presiune asupra venelor din splină sau ficat sau un cheag de sânge localizat în acestea.

Simptome pentru splina mărită

Majoritatea oamenilor nici nu realizează că au o splină mărită deoarece simptomele apar rar; problema este depistată în general în timpul unui examinări fizice. Iată însă care sunt cele mai des observate simptome: inabilitatea de a consuma o masă bogată (dacă apasă pe stomac persoana se simte plină după ce consumă o masă mică), indigestie, o senzație de disconfort, plenitudine sau durere în partea superioară stângă a abdomenului (durerea se poate răspândi către umărul stâng). Din cauza localizării sale, splina poate irita diafragma și cauza sughiț și uneori durere în cuadrantul superior stâng al abdomenului; de asemenea, din același motiv durerea poate radia către spate și poate fi resimțită în umăr. Trebuie să apelați de urgență la medic în cazul în care durerea este severă sau se agravează în timp ce respirați.

Iată și simptomele ce pot apărea în cazul existenței unor îmbolnăviri subiacente: oboseală, stare generală de slăbiciune, pierdere în greutate, infecții frecvente, învinețirea extremităților și scurtarea respirației (anemie), sângerare ușoară, icter, febră, icter, greață și vărsături.

Diagnostic

Medicul vă va adresa diverse întrebări cu privire la simptome și va efectua un examen fizic pentru un diagnostic al unei spline mărite, dureroase. Acesta implică palparea (examinarea prin atingere) a splinei. De asemenea, pot fi necesare și teste de tip diagnostic pentru a identifica motivul pentru care splina este mărită, ce presupun teste sanguine (pentru a verifica nivelul de globule albe, roșii și trombocite), radiografie, ecografie, tomografie computerizată (pentru a determina mărimea splinei și dacă înghesuie alte organe) și RMN (urmărește fluxul sanguin din splină). Din cauza riscului mare de sângerare, nu se efectuează biopsie.

Tratament pentru splina mărită

În primul rând, este important să limitați activitățile care pot conduce la ruperea splinei precum sporturile de contact. O ruptură de splină poate determina o hemoragie internă puternică și prezintă potențial fatal. Trebuie investigată cauza pentru care este mărită splina deoarece lipsa tratamentului poate conduce la complicații grave. În cele mai multe cazuri tratamentul cauzei subiacente poate împiedica îndepărtarea splinei; există situații în care trebui extrasă chirurgical - splenectomie. Dacă intervenția chirurgicală se impune, un medic o va realiza folosind un laparoscop (și nu chirurgie deschisă), adică operația este realizată prin incizii mici. În situația în care este extrasă splina, corpul vostru nu va mai putea îndepărta la fel de eficient anumite bacterii din corp și va fi mai vulnerabil față de anumite infecții, prin urmare vor fi necesare vaccinuri (antipneumococic, antimeningococis și Hib) și alte medicamente (antibiotice) pentru a le preveni. Trebuie evitate călătoriile în zonele cu epidemii infecțioase (precum malarie).

De cele mai mult ori prognosticul pentru splina mărită depinde exclusiv de afecțiunea subiacentă. De exemplu, în cazul persoanelor care suferă de mononucleoză infecțioasă splina va reveni la mărimea inițială odată cu dispariția infecției. În alte situații, dimpotrivă, va rămâne mărită și va expune persoana la un risc crescut de sângerare, ruptură de splină și infecție.

Surse:
www.medicinenet.com; www.webmd.com; www.mayoclinic.org